La 60% din PIB datorie publică, Romania ce nu ar putea găsi finanțare

O datorie publică de 60% din Produsul Intern Brut (PIB) nu poate fi un reper pentru România, consideră analiștii financiar-bancari.

"Dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în România, ea a crescut foarte mult în perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Suntem încă în comparație cu statele europene, semnificativ mai jos decât media europeană, însă trebuie să precizăm un lucru: acest 60% datorie publică, criteriu de la Maastricht, nu trebuie să fie un reper pentru noi în faza noastră de dezvoltare", a declarat, miercuri, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, la conferința anuală organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, potrivit Agerpres.

El consideră că "la nivelul nostru de dezvoltare economică", un astfel de nivel "ar fi mult prea mult", în condițiile în care constrângerea cea mai importantă este legată de faptul că nu ar avea cine să cumpere, să finanțeze o asemenea datorie publică.

"Datele arată că deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat. 22,3% din total active bancare reprezintă expunerea băncilor față de sectorul guvernamental", a spus reprezentantul organizației analiștilor.

A doua expunere, după Ungaria

Din perspectiva poziționării la nivel european, România are a doua cea mai mare pondere a expunerii băncilor față de sectorul guvernamental, după Ungaria.

"Datoria publică are un rol important. În literatură sunt determinate diverse praguri peste care (datoria publică - n. r.) devine deja negativă pentru creșterea economică. Pentru țările dezvoltate, studiile arată undeva în jur de 85% - 90% din PIB, prag peste care datoria publică are impact negativ asupra creșterii economice. Deci, nu mai ajută creșterea economică. Dimpotrivă, e un factor negativ. Pentru țările emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arată 35%-40%, alții 30%- 60%. Pentru România, Banca Națională are o estimare între 40% și 45% ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune crește foarte tare. Suntem, din păcate, destul de aproape de acest prag", a afirmat Ionuț Dumitru.

În altă ordine de idei, el a făcut referire la relația dintre deficitul bugetar și creșterea economică, menționând că nu există o corelație.

"Circulă și în societatea românească butada că ne trebuie deficite mari pentru a converge mai rapid, că alții s-au dezvoltat pe deficite. Din păcate, lucrul acesta nu e deloc adevărat. Dacă ne uităm pe cifre, nu deficitele bugetare sunt panaceul creșterii economice. Dacă ne uităm uităm la Bulgaria pe un orizont destul de lung de timp, 1995 - 2017, Bulgaria a avut surplusuri bugetare de 2,17% în medie și a avut o creștere economică similară cu a noastră, de 2,99% versus 3,1%", a spus Ionuț Dumitru.

În ceea ce privește sistemul de taxare din România, Dumitru a spus că nu avem o cotă unică, ci un sistem regresiv.

"Noi nu avem cotă unică, avem impozitare regresivă. Dacă ne uităm la diverse forme de impozitare și cum sunt definite bazele de impozitare, cotele de taxare și așa mai departe, la noi impozitarea este puternic regresivă, nici măcar cotă unică", a subliniat Dumitru.

Datoria publică din PIB este in prezent de 35%, dar poate crește rapid din cauza scumpiri imprumuturilor pe fondul deteriorarii restului indicatorilor macroeconomici odată cu încetinirea bruscă a creșterii economice.