FMI: Patru vulnerabilități majore pentru economia românească. Ce urmează?

Experții Fondului Monetar Internațional au identificat patru vulnerabilități majore la nivel macro pentru economia românească - expunerea băncilor pe titlurile și garanțiile guvernamentale, ponderea mare a creditelor imobiliare, avansul creditelor neperformante și practicile de creditare ale IFN.

Potrivit raportului elaborat în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP) experții FMI susțin că este nevoie de măsuri rapide pentru a răspunde acestor riscuri și a consolida stabilitatea financiară, subliniind că autoritățile se gândesc deja să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare.

"Reducerea graduală a programului Prima Casă ar trebui să continue pentru o diminuare a dezechilibrelor în sectorul imobiliar și pentru a susține eficiența raportului dintre credit și valoarea locuinței", arată raportul.

Consolidarea monitorizării instituțiilor financiare non-bancare este necesară pentru a evita riscurile la adresa reputației sectorului financiar, subliniază experții, care recomandă introducerea unor rezerve de capital care să ”crească rezistența și să protejeze împotriva riscurilor de pe urma unei expuneri mari pe obligațiunile suverane".

"Într-un mediu al finanțării pe termen foarte scurt, datoria publică internă pe termen lung face ca băncile să fie puternic expuse la pierderi de pe urma unor creșteri ale dobânzilor. Garanțiile guvernamentale emise în cadrul programului Prima Casă creează o expunere suplimentară indirectă a sectorului bancar pe sectorul de stat", avertizează experții, reamintind că expunerea băncilor pe titlurile și garanțiile guvernamentale a ajuns la 22% din active în luna decembrie 2017, unul din cele mai ridicate procente din UE, de la mai puțin de 5% în 2008.

De asemenea, experții FMI atrag atenția că sistemul bancar românesc devine din ce în ce mai expus la sectorul imobiliar. Între 2008 și 2017, ponderea creditelor imobiliare a crescut de la 21% din totalul creditelor acordate gospodăriilor, la peste 54%. Avansul creditelor ipotecare a generat o creștere a prețului la case. "În plus, având în vedere că marea majoritate a contractelor de credit sunt la dobânzi variabile, performanța creditelor s-ar putea deteriora iar cazurile de incapacitate de plată (default) ar crește dacă ratele dobânzilor se vor majora", avertizează FMI.

Creșterea creditării dinspre instituțiile financiare nonbancare ar putea provoca vulnerabilități și riscuri de reputație pentru sectorul bancar.

"O criză economică ar putea afecta negativ gospodăriile cu datorii mari și ar crește nivelul creditelor neperformante în acest sector” arată raportul.

"În eventualitatea unei creșteri bruște a dobânzilor, combinată cu un șoc la adresa creșterii economice comparabil cu criza din 2008, capitalul băncilor va fi afectat semnificativ. Testele de stress arată că, pe parcursul a trei ani, băncile ar putea să sufere pierderi de capital de aproape 900 puncte de bază. În plus, o parte din cele 12 bănci supuse testelor nu ar putea respecta pragul minim pentru capitalul de rang 1 (-common equity Tier 1 capital ratio- CET1)", arată în raportul FMI.

Recomandările din Programul de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP) arată că ar trebui implementate imediat, respectiv în decurs de un an, investiții suplimentare în specialiști IT, în special în ceea ce privește rezistența în fața unor atacuri cibernetice, eliminarea golurilor care mai există în cadrul de reglementare privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului, pregătirea unui exercițiu de simulare în domeniul managementului crizelor care să includă Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, test care va ajuta la îmbunătățirea cadrului de gestionare a crizelor din România.

Raportul a fost redactat pe baza activității unei echipe de experți FMI condusă Erlend Nier, care a vizitat România în lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018, când a avut întâlniri la Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Consiliul Concurenței, Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, Bursa de Valori București, precum și cu reprezentanții băncilor, societăților de investiții, companiilor de asigurări și cei ai asociațiilor din sectorul financiar.