Și FMI avertizează: Economia României se supraîncălzește

FMI avertizează în raportul publicat miercuri asupra riscurilor generate de supraîncălzirea economiei: inflația și deficitele cresc, investițiile scad, pe fondul slabei absorbții de fonduri europene.

„România a înregistrat o creștere economică puternică în 2017, cu un nivel record al scăderii șomajului și un sector financiar îmbunătățit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale și de majorări ale salariilor, a condus la o creștere puternică a economiei, în timp ce investițiile sunt rămase în urmă și reformele structurale au încetinit”, se arată în ultimul raport de țară al FMI, publicat miercuri.

Ținta de inflație a BNR a fost atinsă în 2017, însă din luna ianuarie a acestui an a crescut peste limita superioară propusă, ajungând la 5,2% în aprilie, se mai arată în comunicatul transmis miercuri.

„Creșterea economică este așteptată să atingă cota de 5% în 2018, condusă din nou de stimularea continuă a consumului privat prin relaxarea fiscală”, fiind însă „însoțită de un deficit de cont curent și o inflație ridicată, chiar și atunci când politica monetară este înăsprită”. Creșterea economică „se va modera până la 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulentelor fiscale se estompează, iar investițiile amânate și lipsa unor progrese susținute în ceea ce privește reformele structurale ar constrânge creșterea potențială pe termen mediu”, mai arată experții FMI.

În opinia delegației FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creștere economică tind să provoace dezechilibre interne și externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive și forțând o ajustare mai puternică (și pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt și în continuare la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la o revenire ușoară la obiectivul pe termen mediu din România (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate față de UE”.

FMI mai spune că multiple modificări ale Codului fiscal au fost implementate din 2013, aparent fără o strategie de politică fiscală, în timp ce progresul privind adiministrarea veniturilor a fost lent. Unele dintre reforme, precum modificările aduse contribuțiilor sociale, au dus la o structură fiscală care susține mai puțin creșterea.