Energie regenerabilă: România, pe locul 7 în UE și continua să crească

România are o pondere a resurselor regenerabile în consumul total de energie peste media UE și estimările prevăd creșteri în următorii ani.

Producția de energie electrică din surse regenerabile a contribuit cu mai mult de un sfert (30%) la consumul brut total de energie electrică în Uniunea Europeană (UE), în 2016, cel mai recent an pentru care Eurostat deține date.

Hidroenergia este cea mai importantă sursă, urmată îndeaproape de energia eoliană și apoi de energia solară. Alte surse regenerabile pentru producerea energiei electrice includ lemnul, biogazul, deșeurile regenerabile și energia geotermală.

Cea mai mare pondere a energiei obținute din surse regenerabile în consumul total în 2016 s-a înregistrat în Austria (73%), Suedia (65%), Portugalia (54%), Danemarca (54%), Letonia (61%), Croația (47%) și România (43%).

La polul opus se situează Malta (6%), Luxemburg și Ungaria (ambele cu 7%) și Cipru (9%).

România, în trendul mondial

"Stăm bine la acest capitol, ne-am îndeplinit angajamentul față de Comisia Europeană, ca minimum 24% din consumul total de energie să fie acoperit de resurse regenerabile", a declarat Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

"Probabil că în anii următori, având în vedere tendința la nivel mondial, ponderea regenerabilelor va continua să crească", a mai spus Lungu.

Ministerul Energiei a publicat recent Strategia energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050.

Conform documentului, în anul 2017, ponderea resurselor energetice primare în producția de energie electrică a avut următoarea structură: energia electrică produsă din cărbune (lignit și huilă) 27,5% (17,3 TWh); energia electrică produsă în centralele hidroelectrice 23% (14,4TWh); energia electrică produsă în centrala nucleară de la Cernavodă 18,3% (11,5 TWh); energia electrică produsă pe hidrocarburi (petrol și gaz) 17%  (10,7 TWh); energia electrică produsă în instalații eoliene și fotovoltaice 13,5% (8,5 TWh), energia electrică produsă din biomasă 0,7% (0,4 TWh).

Grupând sursele de energie regenerabilă, ponderea acestora în structura producției de energie electrică în anul 2017 a fost de 37,2% (23,4TWh) urmată de cărbune cu 27,5% (17,3 TWh).

Creșteri estimate la hidro, eoliene, fotovoltaice

"Prin aplicarea graduală a politicilor  prevăzute de strategie, până în anul 2030, capacitatea instalată în centralele hidroelectrice din România va crește, față de anul 2018, cu circa 750 MW", se arată în Strategia energetică.

"Centralele care vor asigura această creștere de capacitate instalată vor asigura o producție suplimentară de energie de circa 1,8 TWh/an. Ținând cont de faptul că amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere hidroenergetic au fost deja amenajate, noile proiecte vor avea indicatori de rentabilitate a investițiilor mai reduși și vor trebui să fie dezvoltate pentru a asigura și alte beneficii decât energia (ex. prevenirea viiturilor, alimentarea cu apă, irigații etc)", menționează documentul citat.

Față de totalul capacităților instalate în anul 2018 pentru producția de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 4.300 MW și a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW.

Corespunzător acestor capacități instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic național din surse eoliene va fi de circa 11 TWh iar cea din surse fotovoltaice de 5 TWh/an, așadar un total de 16 TWh, aproape dublu comparativ cu nivelul din prezent.