Efectul votului la ordin: Curtea Constituțională infirmă legalitatea Fondului Suveran

Legea a de înființare a Fondului Suveran este neonstituțională.  Decizia Curții Constituționale a fost luată după sesizările privind legalitatea înființării Fondului Suveran prin votul în Parlament.

Parlamentul a adoptat legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții în luna iunie a acestui an. Acest Fond constituie un vehicul investițional preluat de către PSD  în forma sa de constituire și funcționare de la Guvernul Polonez. Există însă o diferență majoră: Fondul de Dezvoltare din Polonia (care nu are denumirea pompoasă de Fond Suveran) nu se atinge de activele companiilor de stat.

Anunțat în programul de guvernare al PSD, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (aceasta este denumirea oficială) urma să fie înființat baza unui printr-un proiect de lege al Ministerului Finanțelor. Proiectul prevedea că Fondul are un capital subscris de 1,8 miliarde de lei și acțiunile a 27 de companii. Deputații au stabilit că Fondul va avea un capital subscris de 9 miliarde de lei, vărsat în cinci ani, și va fi compus din participațiile statului la 33 de companii.

Practic, cum se spune pe românește, sunt ”mulse” companiile de stat, în cazul ”invenției” PSD fiind vorba de utilizarea resurselor companiilor de stat pentru orientarea spre alte proiecte dictate unui management desemnat politic sau a cărui independență de politic nu va exista.  In cazul fondului polonez modul de funcționare al acestuia a fost negociat cu Eurostat, dar nu același lucru a fost respectat în cazul Fondului Suveran al PSD.

Necesitatea avizului din partea Eurostat este dată de faptul că utilizarea dividendelor companiilor de stat în alt scop decât acoperirea deficitului bugetar, transformă automat în ajutor de stat, distribuirea dividendelor către alte învestiții ale Fondului Suveran, practică neconcurențială și păguboasă pentru Bugetul statului și așa aflat într-un deficit cronic.

Contestațiile depuse la CC după adoptarea legii în Parlament au venit de la Presedinție și partidele de opoziție PNL si USR. Principalele aspecte de neconstituționalitate invocate au fost: 1. "În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenței sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competența decizională a autorităților administrative concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ), încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă", invocând o altă decize a CCR, cea cu nr. 777/2017 (sesizarea Președinției).

2. "Înființarea unei societăți pe acțiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară și nu printr-un act care are forța legii. În această situație, Parlamentul României a încălcat separația puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituția României, reglementând într-un domeniu care este în competența autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său" (sesizarea PNL).