Deloitte: Oamenii de afaceri propun impozitarea veniturilor din criptomonede

Oamenii de afaceri și consultanții fiscali propun autorităților impozitarea veniturilor realizate din criptomonede, pentru că la ora actuală mulți dintre românii care au venituri din aceste tipuri de monede nu știu că trebuie să plătescă impozit pentru ele, arată o analiză Deloitte.

De asemenena , aceștia propun aplicarea unor facilități fiscale pentru microîntreprinderile care oferă angajaților mașini de serviciu, clarificarea modului în care se impozitează veniturile din criptomonede, recuperarea mai rapidă a TVA-ului în cazul firmelor care au avut clienți sau furnizori în faliment sau clarificarea impozitării salariilor programatorilor în 2019 sunt doar o parte dintre temele aflate în prezent pe masa autorităților pentru modificarea Codului fiscal, explică consultanții de la Deloitte, una dintre cele mai mari firme de audit și consultanță fiscală, citați de ZF.

Guvernanții trebuie să înceteze cu „inovațiile” din domeniul fiscalității, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puțin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­lația locală și paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanții de la Deloitte.

„Legislația care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a așezat și, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilității politice și legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute. Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puțin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autoritățile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.

„O altă clarificare este necesară pentru legea bonurilor de valoare, proaspăt adoptată, care comasează într-un singur act normativ toate tipurile de tichete (masă, vacanță, creșă, culturale). Însă legea are două articole contradictorii: unul prevede că tichetele se acordă în condițiile și cu excepțiile prevăzute în Codul fiscal, iar celălalt că sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit și total neimpozabile, fără plafoane, pentru salariați”, a explicat Raluca Bontaș, partener global employer services în cadrul Deloitte.

De asemenea, ea a atras atenția asupra faptului că ordonanța de urgență care regla problema programatorilor odată cu măsura transferului de contribuții de la angajator la angajat (și care ar fi pierdut 7% din salariul net) va expira la finalul acestui an, astfel că ar trebui clarificată abordarea guvernului pentru anii următori.

În domeniul TVA, una dintre modificările discutate cu reprezentanții autorităților este posibilitatea recuperării mai rapide de TVA de la buget pentru creanțe neîncasate de companiile care au intrat în faliment.

„Este o reală problemă pentru mediul de afaceri, implicând costuri semnificative. În prezent, cei care au de încasat creanțe pentru livrări efectuate către persoane care nu achită contravaloarea acestora sunt obligați să achite TVA aferentă acestor facturi către bugetul de stat la momentul livrării. Astfel, deși nu au primit sumele de la debitori, trebuie să verse taxa, având posibilitatea să o re­cupereze abia la încheierea procedurii de faliment a debitorului prin hotărâre ju­decătorească”, a spus Raluca Bâldea, director impozite indirecte în cadrul Deloitte.

O altă modificare legislativă propusă de consultanți este legată de o directivă europeană transpusă prea rapid în legislația românească și care a impus niște plafoane prea mici la finanțarea necesară investițiilor, au mai spus consultanții de la Deloitte.

„În prezent, o societate care dorește să finanțeze orice parte a activității sale (activități curente, investiții etc.) prin împrumut, fie el de la o instituție financiară, de la un terț sau chiar de la propriul acționar sau asociat, are o limitare fiscală în ceea ce privește costul finanțării. Astfel, o societate poate deduce anual costuri de finanțare de maximum 200.000 euro, la care se mai adaugă și 10% din EBITDA. Prin urmare, dacă presupunem un nivel me­diu al dobânzii de 5% la împrumuturi în moneda euro, rezultă că orice socie­tate care a contractat un împrumut în valoare mai mare de 4 mil. euro este po­tențial afectată de această pre­ve­dere”, a explicat Alexandra Sme­doiu, partener corporate tax în cadrul Deloitte, care a adăugat că în directiva euro­peană pragul de limitare este de 3 milioane euro anual, la care se adaugă 30% din EBITDA.

În ceea ce privește propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, consultanții propun o reașezare a procedurii privind analiza de risc efectuată de fisc în scopul îndeplinirii activității de administrare fiscală (procedură ce stă de altfel și la baza selectării contribuabililor pentru inspecție fiscală).

„Propunem transparentizarea criteriilor avute în vedere la analiza de risc pentru a permite contribuabililor să le cunoască și să se conformeze voluntar și o repetitivitate bine stabilită în efectuarea analizei de risc care să permită ca eventuale neconcordanțe care au determinat o anumită încadrare, odată corectate, să conducă la schimbarea categoriei de risc determinată anterior. De asemenea, din perspectivă procedurală, analiza de risc trebuie să cunoască mai multe etape, prin care să se poată schimba nivelul de risc la care este încadrat un contribuabil, dacă e cazul”, a explicat Andreea Artenie, partener la Reff și Asociații, casa de avocatură asociată Deloitte.