De ce nu vrea Ministerul Energiei închiderea centralelor pe cărbune. Sebastian Burduja insistă pe renegocierea capitolului energie din PNRR

România și-a luat angajamentul ca, de la 1 ianuarie 2026 să închidă centralele care utilizează drept combustibil doar cărbunele. Totuși, ministrul Energiei, Sebastian Burduja insistă că măsura se poate renegocia cu Comisia Europeană și că închiderile vor pune presiune și mai mare pe prețurile la energie.

Potrivit ministrului Energiei, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri.

„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective”, scrie Burduja pe Facebook.

Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani, spune oficialul.

„De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, adaugă Burduja. 

Ce spune omul care răspunde de banii UE în România

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a afirmat, joi, că discuțiile cu Comisia Europeană sunt pe ideea de a amâna scoaterea din funcțiune a centralelor pe cărbune până când planul de investiții care compensează cei 1.755 de megawați produși de acestea va fi dus la bun sfârșit.

Marcel Boloș a fost întrebat, joi, la finalul ședinței de Guvern, despre faptul că oficialii de la Bruxelles insistă cu închiderea centralelor pe cărbune și ce poate face România în acest sens.

„Raportat la problema scoaterii din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes național. Sunt 1.755 de megawați, după cum vă poate confirma și Ministerul Energiei care deține informațiile detaliate. Discuțiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcțiune, nu de a nu ne respecta angajamentul față de Comisie pentru scoaterea din funcțiune a acestor capacități energice și de a amâna până când planul de investiții care compensează cei 1.755 de megawați va fi dus la bun sfârșit. Este vorba de centralele de la Turceni și Ișalnița și este o problemă de siguranță energetică națională care afectează prin scoaterea din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune, afectează siguranța energetică a Românie”, a declarat Marcel Boloș.