Blocatul drum al legumei românești către hypermarket

Roșiile românești nu ajung în hypermarketuri pentru că rezistă mai puțin, iar pe micii producători "nu-i bagă nimeni în seamă", spun specialiștii.

Producătorii ar fi putut livra săptămânal, încă din perioada 21 - 27 mai, 6 tone de roșii și 20 de tone de cartofi, însă legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere, susține Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată, într-un comunicat remis luni Agerpres.

Potrivit sursei citate, fasolea galbenă, varza și castraveții românești sunt deja în hypermarketuri.

"Din punct de vedere al hypermarketului, roșia românească este mai zemoasă, ceea ce înseamnă că rezistă mai puțin și este mai sensibilă la manevrare decât roșia provenită din import. Din ce am discutat cu colaboratorii de la 'Țara Mea', de exemplu, tot ce le livrează cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanți, probabil cu prețuri ușor mai mari decât cele din import", a spus Ștefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

Organizația atrage atenția asupra faptului că fermierii români produc legume, dar vând dezorganizat.

Producția de fructe și legume, care a avut foarte mult de suferit din cauza problemelor de climă, a beneficiat totuși de sprijinul MADR, mai ales cu Programul Tomata, sprijin financiar care face ca producția de tomate să înregistreze o creștere substanțială față de alți ani. Din păcate, majoritatea producătorilor agricoli întâmpină greutăți în valorificarea producției, pentru că marile rețele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producției realizate. Pe de altă parte, producătorii suferă încă la capitolul organizare și asociere și se mulțumesc cu un profit care să le asigure 'traiul decent', respectiv cantități mai mici la un preț mai mare, afirmă UNCAPI.

"De multe ori cumpărăm cantități mai mari de roșii, cartofi și alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa și să crească. Dar nu asta e problema. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiționala piață, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă - lucru absolut firesc, de altfel. Dacă nu învățăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative și asociații, nu avem cum să creștem și să ne recâștigăm piața, deci rămânem cu 'potențialul'", a avertizat Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea.

La rândul său, Ștefan Nicolae a subliniat că soluția este "să lucrăm împreună - producători/legumicultori, cooperative agricole, retaileri și MADR - la soluții pentru produsele românești, pentru ce se produce în țara noastră. În primul rând să înțelegem că e vorba li de siguranța alimentară, apoi de impactul pe care îl putem avea în bugetul țării, valorificând astfel potențialului agricol al României.

Cooperativele înscrise în Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. Sectoarele în care activează sunt: sectorul vegetal, legumicol, creșterea păsărilor și producția de ouă, creșterea ovinelor și caprinelor, procesarea și producția de lapte și a produselor din lapte, precum și vânzarea produselor agroalimentare.

UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociație a crescătorilor de ovine și caprine și aproximativ 400 de fermieri. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.