Va deveni Italia noua Grecie a Europei? Dacă da, va fi mult mai grav

Obligațiunile guvernamentale ale Italiei au devenit, în opinia participanților la piață, din ce în ce mai riscante, date fiind intențiile cabinetului anti-sistem instalat la Roma și planurile sale în privința proiectului de buget pentru 2019.Astfel, fără a exagera prea mult, se poate spune că obligațiunile italiene se apropie din ce în ce mai mult de momentul în care vor ajunge să fie considerate la fel de riscante ca și cele ale Greciei.Randamentul obligațiunilor guvernamentale italiene cu scadență la 10 ani se află în prezent la 3,58%, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, conform datelor furnizate de CNBC.Comparând obligațiunile italiene la 10 ani cu alte titluri de stat similare din Europa, vom observa că doar cele ale Greciei au un randament mai mare. Randamentul Greciei pentru obligațiunile pe 10 ani este de 4,64%, în timp ce randamentele echivalente în Portugalia și Spania sunt de 1,95, respectiv 1,59%.Diferența dintre aceste patru randamente sugerează că Grecia și Italia sunt considerate mai riscante decât Portugalia și Spania.Oficialii italieni au negat că planurile lor în privința bugetului de stat au pus Roma într-o situație similară celei pe care Grecia a experimentat-o în 2010 și în 2015 și care a condus la trei programe de salvare.Italia a devenit o preocupare de vârf pentru participanții la piață în ultimele câteva săptămâni, după ce noul guvern de coaliție a dezvăluit planurile de creștere a cheltuielilor publice aferente următorilor ani. Italia are o datorie de 2,3 mii de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un raport al datoriei publice față de PIB de peste 130% motiv pentru care piețele sunt îngrijorate de faptul că cheltuielile mai mari vor împiedica Roma să-și reducă datoria masivă. În plus, dacă neîncrederea va persista, dobânzile vor crește în continuare și, pe cale de consecință, costurile de refinanțare ale guvernului Giuseppe Conte vor crește și ele, astfel exercitând o presiune și mai mare asupra servisării datoriei publice.

Nivelul datoriei publice a Italiei raportat la PIB, sursa: tradingeconomics.comPlanurile cheltuielilor bugetare în creștere anunțate au deschis un alt palier de confruntare între Roma și Bruxelles. Luni, vicepremierul italian, Matteo Salvini, a numit președintele Comisiei Europene și comisarul pentru afaceri economice drept "dușmanii" Europei.Bruxelles-ul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noile planuri de cheltuieli bugetare ale Italiei. Într-o scrisoare către Roma, vinerea trecută, Comisia Europeană a declarat că proiectul de buget al Italiei pentru 2019 sugerează o "abatere semnificativă" față de cele ce au fost declarate de aceiași oficiali italieni, în iulie.Noile ținte de cheltuieli ale administrației populiste de la Roma indică o deteriorare a deficitului structurale de 0,8% din produsul intern brut pentru 2019, cifră care contrastează masiv față de tendința asumată de precedenta guvernare, care însemna o reducere de 0,6% a deficitului structural.Reacțiile din piețele vest-europene nu s-au lăsat așteptate: indicele milanez al pieței de capital din Italia a scăzut, în sesiunea de luni, cu aproape 2,5%, la 19.851 de puncte, în timp ce restul indicilor a înregistrat scăderi de peste 1%. În același timp, cotația euro în raport cu dolarul a scăzut sub 1,1500, la minimul ultimelor 7 săptămâni.Problema principală care se pune acum ține de capabilitatea Băncii Centrale Europene de a putea reacționa, cu aceeași intensitate, în sprijinul asigurării lichidității în sistem, la fel cum a făcut-o în perioada în care Grecia intrase pe o spirală a colapsului. În 2015, BCE se afla la începutul programului de relaxare cantitativă, injectând, lunar, în piețe 90 de miliarde de euro. În prezent, aceeași BCE se află pe ultima sută de metri până la închiderea completă respectivului program și, din cele rezultate din declarațiile lui Mario Draghi, președintele BCE, în 2019 va opera prima ridicare a dobânzii pentru euro post-criza din 2008.Cu alte cuvinte, Italia și-a ales un moment foarte prost pentru a se abate de la disciplina bugetara atât de necesară. Cum este cea de-a treia economie a spațiului euro, deci la distanță considerabilă față de Grecia și cum, pe cale de consecință, și al său sistem financiar este considerabil mai mare, rezultă că, în cazul în care BCE va fi nevoită să intervină, vo avea de-a face cu o situație mult mai gravă față de cea din 2015.