Analiză bancară: Contracția economiei, aproximativ 5%, majorarea probabilă a pensiilor 14%, deficit 9,5%

Economia României s-ar putea contracta anul acesta cu aproximativ 5%, iar revenirea de anul viitor va fi, probabil, parțială, se arată în raportul trimestrial al UniCredit Bank. Potrivit scenariului, care ia în calcul toți factorii cu influențe majore asupra economiei, pensiile vor fi majorate, cel mai probabil, cu 14%, iar deficitul bugetar ar putea ajunge la 9,5% din PIB, în condițiie în care pachetul pentru depășirea crizei reprezintă până la 6% din PIB.

Reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB anul viitor și menținerea datoriei sub nivelul de 50% din PIB vor necesita o politică fiscală restrictivă, mai afirmă specialiștii UniCredit, care estimează și că Banca Națională ar putea reduce dobânda de politică monetară până la nivelul de 1%.

În contextul în care cel mai des invocat pericol pentru stabilitatea economiei este majorarea pensiilor cu 40%, așa cum a votat Parlamentul, cu ajutorul majorității PSD, analiza consideră că cel mai plauzibil scenariu este cel al guvernului.

"Anticipăm că majorarea de anul acesta a pensiilor va fi de 14%, lucru care ar însemna că deficitul bugetar ar putea fi limitat la 9,5% din PIB și, mai important, ar permite o scădere a deficitului bugetar din 2021. Pentru a reduce deficitul sub 5% din PIB, următorul guvern ar trebui să taie din cheltuieli sau să mărească veniturile bugetare", se arată în raport, potrivit Agerpres.

Fără aceste măsuri de corecție, deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB în 2021.

"În opinia noastră, cheltuielile cu salariile din sectorul public va trebui să rămână cel mult la nivelul din 2020, iar transferurile va trebui să fie reduse spre nivelul din 2019 în cazul în care pensiile vor fi majorate din nou cu până la 8%. Limitarea deficitului la cel mult 5% din PIB ar menține datoria publică sub 50% din PIB și sub mediana datoriei publice a țărilor cu rating BBB. Ca urmare, România s-ar putea menține în categoria recomandată investițiilor", se precizează în raport.

O altă cale de reducere a deficitului ar fi, potrivit UniCredit, utilizarea unei părți a rezervelor fiscale pentru a finanța anumite cheltuieli cu efect proactiv.

"Până în acest moment, măsurile de susținere implementate de guvern, care includ scutiri de taxe și ajutor direct pentru angajații aflați în șomaj tehnic, pentru gospodăriile nevoiașe și pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM), însumează aproape 2% din PIB. În plus, programul de garantare a creditelor pentru IMM a depășit 12 miliarde de lei (echivalentul a 1,2% din PIB) până la finalul lunii august. Alte programe, inclusiv cele de susținere a activităților de leasing și factoring pentru companiile mari a căror activitate a fost afectată de pandemie, vor începe în ultimul trimestru al acestui an. La mijlocul lunii septembrie ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, estima că liniile de suport aflate în desfășurare însumau 61,8 miliarde de lei (6% din PIB). Unele măsuri au fost deja prelungite. De exemplu, angajații și liber-profesioniștii a căror activitate a fost afectată de COVID-19 pot beneficia de suport pentru șomajul tehnic până la finalul anului. În opinia noastră, guvernul ar putea fi nevoit să mențină programele de sprijin direct dincolo de finele anului", se menționează în raport.

Pe ansamblu, scăderea economică din 2020 ar putea fi de circa 5%, iar revenirea din 2021 nu va fi așa de puternică, atât din cauza necesității unei politici fiscale restrictive, cât și a faptului că deficitul comercial cu bunuri a crescut, ca urmare a scăderii exportului de autoturisme și articole de îmbrăcăminte, notează Agerpres.

"Criza a evidențiat lipsa de competitivitate a unei părți a industriei românești. Cele mai multe sectoare cu valoare adăugată mică au suferit mai mult decât în țările vecine, ceea ce ar putea indica faptul că marjele sunt deja prea mici pentru a permite reducerea prețurilor și a compensa astfel cererea mai redusă. Leul supraevaluat a jucat, de asemenea, un rol, alături de majorarea salariului minim și a celui mediu peste creșterea productivității pe parcursul ultimilor șase ani. În același timp, balanța comercială a serviciilor s-a îmbunătățit de la începutul anului datorită scăderii numărului de români care au călătorit în străinătate. Companiile străine care activează în România vor repatria mai puține profituri și ieșirile mai mici ar putea compensa remitențele în scădere și deficitul comercial mai mare. Drept urmare, deficitul contului curent ar putea rămâne stabil anul acesta, iar în 2021 să scadă marginal. Investițiile străine directe (ISD) au fost puternic afectate în primele șapte luni ale anului, deoarece intrările noi de capital au scăzut la o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară din 2019, în timp ce investitorii străini au cumpărat mai puține titluri de stat (cu o treime din nivelul înregistrat în primele șapte luni din 2019)", arată raportul UniCredit.

De asemenea, economiștii susțin că este improbabil ca infuzia de capital străin să se îmbunătățească semnificativ în a doua jumătate a anului 2020. În același timp, transferurile de la UE ar putea ajunge la aproape 4 miliarde de euro anul acesta, deoarece România a beneficiat de finanțare din fondurile anti-criză ale UE, pe lângă intrările de fonduri structurale și de investiții din cadrul financiar multianual aferent perioadei 2014-2020.

"Anticipăm că România va împrumuta anul viitor fonduri de la UE, atât cele de suport pentru limitarea riscului de șomaj în situații de urgență (SURE) pentru angajați și companii (alocarea fiind de 4 miliarde de euro pentru România), dar și cele aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU). Autoritățile anticipează că până la finalul lunii octombrie 2020 vor transmite Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie să conțină agenda de reforme și planul de investiții publice pentru cele 13,7 miliarde de euro în granturi și 16,6 miliarde de euro în credite. Aceste credite ar putea ajuta România să reducă valoarea obligațiunilor emise pe piața locală și pe piețele internaționale în 2021", se menționează în document.

Conform sursei citate, anul acesta, o parte din finanțarea ieșirilor ar putea veni din numerarul adus în țară de muncitorii români care s-au repatriat de la începutul pandemiei. În luna mai, Guvernul estima numărul acestora la 1,3 milioane. Dacă fiecare persoană care se întoarce cheltuie 2.000 de euro (o presupunere conservatoare), două treimi din ieșirile de capital ar putea fi acoperite în 2020. Mulți dintre acești angajați nu se vor întoarce repede la slujbele lor anterioare din Italia și Spania, cei care lucrează în centrele de îngrijire și în turism fiind cei mai afectați. Astfel, autoritățile anticipează că 500-600.000 dintre acești muncitori vor deveni șomeri, rata șomajului putând depăși 6,5% în T1 2021.

"Șomajul mai mare și temperarea creșterii salariilor ar putea limita inflația de bază începând din ultimul trimestru al anului. Acest fapt ar putea menține inflația în intervalul țintit în 2020-2021, în pofida presiunilor de creștere din cauza accizelor mai mari. Dacă deficitul bugetar este ținut sub control, Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda de politică monetară încă de două ori până la nivelul de 1%, pentru a facilita tranziția de la suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit la reluarea rambursărilor de credite, în condițiile în care în momentul de față moratoriul acoperă 20% din creditele acordate sectorului privat. Deși alegerile ar putea genera o majoritate parlamentară pro-europeană, este puțin probabil ca ritmul implementării reformelor să accelereze în cazul în care coaliția de guvernare va fi compusă din mai mult de două partide", se mai spune în raport