Un consiliu monetar în cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei, explică Isărescu

Modelul Bulgariei de înghețare a cursului valutar, printr-un consiliu monetar, nu este ușor aplicabil în România.

Un consiliu monetar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7 - 8 lei, pe puțin, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, menționând că acesta se instituie în cazul unei crize grave.

"A mai apărut o confuzie. Gravă! Pusă bănuiesc tot de dânsul (consilierul premierului, Darius Vâlcov, n.r.) pe site-ul partidului de guvernământ în perioada în care cursul era sub presiune. Ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei. De ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Bineînțeles că i-au răspuns câțiva. Nu cred că a citit cineva. A rămas însă ideea. Din cercetarea noastră, a prins la public și de aceea trebuie să răspundem. Deci un consiliu monetar, care înseamnă într-adevăr curs fix față de euro, apare de regulă după o criză, dar după o criză majoră. Așa s-a întâmplat în Bulgaria, dacă nu mă înșel, în 1996. Moneda se depreciază puternic, economisirile populației și ale firmelor sunt rase pur și simplu, sunt confiscate prin depreciere și singura soluție, pentru că inflația a devenit galopantă, se ajunge la inflație de trei, de patru cifre, este stabilizarea cursului printr-o declarație fermă, dar unde, sus de tot. Deci în primul rând noi nu avem criză și nu știu dacă cineva dorește așa ceva. În al doilea rând, să o produci așa din neant nu știu cum s-ar face. Dar hai să zicem că s-ar face. Un consiliu monetar în cazul României probabil că ar necesita un curs de așa de 7 - 8 lei, pe puțin. Păi de asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului ministru?", a spus guvernatorul băncii centrale.

De asemenea, el a menționat că un consiliu monetar colapsează imediat dacă țara nu se poate autodisciplina și să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare. El a afirmat că Bulgaria are surplus bugetar de 1,1%.

"Cam ce înseamnă în România ca, în loc de minus 3, să avem plus 1 surplus bugetar, vreo 4% din PIB, da? Păi asta înseamnă că să dau așa o cifră, știm cu cât s-au umflat salariile sau cifra, totalul salariilor bugetarilor plus numărul mai mare de bugetari, înseamnă mai rău decât în anul de grație al președintelui Băsescu, reducerea cu 3% a cheltuielilor bugetare (3% din PIB- n.r.)", a spus Isărescu.

De asemenea, Isărescu a precizat că, în cazul în care BNR ar fi intervenit pe piața valutară și ar fi vândut valuta atrăgând leii, după cum s-a sugerat, dobânzile se duc spre 15-20-30%.

Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale a arătat că există o neînțelegere cu privire la mecanismele pieței și a ironizat discursurile din ultima perioadă care pledează pentru reducerea dobânzilor.

"Piața, până una alta, și în comunism făcea corecția. Dispăreau mărfurile de pe piață. Stăteau prețurile fixe, domnule avem prețuri fixe, carnea costa 30 de lei, dar nu era. Nu era deloc. Acționează piața. Și aici avem același lucru. Puterea consumatorilor ușor în scădere pentru că este inerentă corecția. Acum înțelegem mai bine îndemnurile pe care consilierul economic (Darius Vâlcov, n.r.) la adresează, așa ca sarcină, Parlamentului, Guvernului, Băncii Naționale, să aibă grijă de bunăstarea românilor. Măi să fie! Uite cine solicită așa ceva! Imperativ. Și pentru asta să reducem dobânzile. Ca și cum cineva se joacă cu dobânzile, ca și cum acestea nu sunt mărimi economice. Reduceți dobânzile că uite s-a făcut un studiu sociologic și românii nu trăiesc bine din cauza faptului că plătesc credite. Și studiul sociologic, făcut de un mare sociolog sună cam așa: într-un eșantion pe 1000 de persoane s-a pus întrebarea vreți să plătiți dobânzi de 5% sau de 1%? Și toți au răspuns vrem dobânzi de 1%. Și apare ditamai consilierul economic și domnule: la treabă băieți, hai, Parlament, Guvern, Banca Națională! La treabă! Reduceți dobânzile la jumătate! Ne-a spus și cu cât să le reducem, la jumătate. A hotărât el. Păi să scoată o ordonanță, că văd că le scoate ușor, și să spună acolo: de mâine sau de pe 1 martie, poftim, să-i dăm un interval, să trăiască românii mai bine, mai bine și decât în Germania, eventual, că dacă nu le punem o taxă", a spus Isărescu.

El a declarat că încrederea consumatorilor arată că o anumită corecție are loc. Isărescu a menționat că la exporturi și importuri ca și la deficitul de cont curent observăm corelația evidentă între absorbția internă și deficitul comercial.