Programul de guvernare propus de Cabinetul Adrian Veștea aduce o premieră absolută în discursul public: recunoaște, după ani de negare instituțională, disfuncțiile sistemice din fiscalitatea românească. O analiză de specialitate realizată de analiști financiari arată că, deși diagnoza este extrem de curajoasă și corectă, documentul suferă masiv la capitolul soluții concrete, termene de execuție și asumare a eșecurilor din ultimii ani.
Cele patru „bube” ale sistemului fiscal, recunoscute oficial
Pentru prima dată, Executivul numește pe nume problemele pe care consultanții fiscali le reclamă de ani de zile:
Funcționarea în „silozuri”: ANAF este blocat în trei departamente (control, colectare, trezorerie) care nu comunică deloc între ele;
Eșecul parțial al digitalizării: Sistemul E-Factura a generat doar birocrație sufocantă pentru IMM-uri, fără să reducă real gap-ul de TVA;
Relația toxică cu firmele: Interacțiunea stat-contribuabil a rămas una pur punitivă și sancționatorie;
Haosul legislativ: Codul Fiscal a acumulat atâtea excepții și tratamente neuniforme încât conformarea voluntară a devenit un sport de performanță.
„Faptul că un program de guvernare numește aceste probleme pe nume nu e puțin lucru. Dar un diagnostic fără un calendar clar de tratament nu ajută pe nimeni”, avertizează specialiștii fiscali.
Taxa pe suferință economică eliminată abia în 2027
O măsură extrem de așteptată este eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) aplicat companiilor care înregistrează pierderi. Mediul de afaceri plătește deja de doi ani această veritabilă „taxă pe suferință economică”, ce penalizează inclusiv firmele cu pierderi legitime din investiții, restructurări sau sezonalitate.
Deși eliminarea este o decizie corectă, amânarea ei pentru anul 2027 – și nu aplicarea imediată – ridică semne serioase de întrebare cu privire la apetitul real de reformă al noului guvern. Totodată, introducerea unui exit tax (taxa la mutarea activelor în afara țării), deși conformă cu normele UE, riscă să blocheze contribuabilii în litigii nesfârșite cu ANAF-ul în absența unor ghiduri clare de evaluare.
Analiștii fiscali atrag atenția asupra unei contradicții majore în viziunea Cabinetului Veștea. Programul își propune, simultan, trecerea la o relație bazată pe prevenție și predictibilitate, dar și o criminalizare agresivă a evaziunii fiscale.
Conformarea voluntară se construiește prin încredere și simplificare, nu prin creșterea mizei penale. Ordinea propusă de noul guvern pare inversată: se pune accentul pe sancțiune înainte de a pune la punct infrastructura de conformare. De asemenea, ideea unui „scoring fiscal pozitiv” pentru firmele corecte riscă să rămână o simplă monitorizare, deoarece programul nu specifică ce beneficii concrete sau facilități vor primi cei cu scoruri bune.
Capcana sistemului „bonus-malus” pentru inspectorii ANAF
O altă măsură cu potențial periculos este introducerea unui sistem de stimulare de tip bonus-malus pentru angajații ANAF, corelat strict cu volumul creanțelor colectate. Experiența internațională arată că remunerarea inspectorilor în funcție de sumele atrase stimulează exclusiv agresivitatea fiscală, nu corectitudinea.
Franța a experimentat un model similar și a fost nevoită să renunțe la el după ce numărul contestațiilor a explodat, iar calitatea controalelor a scăzut dramatic. Dacă acest sistem nu va fi echilibrat de indicatori de calitate (cum ar fi rata contestațiilor câștigate ulterior de contribuabili în instanță), ANAF riscă să se transforme dintr-o instituție lentă într-una extrem de agresivă.
Ce s-a ascuns sub preș: E-TVA și RO e-Transport rămân pe poziții
La fel de important ca ceea ce scrie în program este și ceea ce a fost omis cu desăvârșire. Noul Executiv nu suflă o vorbă despre renunțarea la E-TVA ca instrument abuziv de pre-colectare și nici nu recunoaște că digitalizarea declarativă (E-Factura, RO e-Transport, SAF-T) a explodat costurile de conformare ale firmelor, fără să scadă povara administrativă.
Sistemul RO e-Transport a fost plasat timid la rubrica „analiză cuprinzătoare a eficienței” – o recunoaștere mascată a faptului că instrumentul introdus cu fast în 2023 nu funcționează. Totuși, guvernul evită un verdict clar (simplificare, suspendare sau reproiectare), lăsând transportatorii să completeze în continuare mii de declarații inutile pentru fiecare cursă în parte.
Concluzia experților: „Riscăm să avem, din nou, cel mai bun ANAF de pe hârtie din UE”
Cornelia Năstase, PhD, CEO CC Tax Advisory: „România colectează mai puțin decât poate nu pentru că legile sunt prea blânde, ci pentru că ANAF nu are astăzi capacitatea reală de a valorifica volumul uriaș de date pe care deja îl deține prin sistemele digitale. Programul de guvernare recunoaște problema, ceea ce este o premieră istorică. Însă reformarea unui mamut cu 25.000 de angajați, organizat pe logica anilor '90, nu se face din vârful peniței sau printr-o organigramă nouă.
Se face cu oameni, cu termene stricte și cu indicatori de performanță duri, care să conteze direct pentru carierele directorilor regionali. Testul de foc al noului guvern va fi simplu: câți șefi din ANAF vor fi numiți prin concurs real și câți vor fi 'delegați temporar', ca și până acum? Altfel, riscăm să bifăm, din nou, cel mai frumos ANAF de pe hârtie din Uniunea Europeană, în timp ce economia reală rămâne sufocată.”
