Realitatea Financiara | România în alertă energetică | Vulnerabilitatea de pe Dunăre care pune în pericol Centrala Cernavodă era cunoscută de pe vremea lui Ceaușescu

După anunțarea stării de alertă energetică, premierul Ilie Bolojan a explicat că autoritățile vor încerca devierea cursului Dunării pentru a direcționa un volum mai mare de apă către centrala nucleară de la Cernavodă. Interesant este că specialiștii și instituțiile de resort știau de zeci de ani că bifurcația de la Bala reprezintă o vulnerabilitate majoră. Au existat chiar și proiecte de remediere, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

În 2018, teza de doctorat „Impactul antropic asupra componentelor ecosistemelor acvatice specifice Dunării”, semnată de Alina‑Florina Nicolae, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, vorbește despre multutidinea de probleme create de modul în care apele fluviului se împart la bifurcația braț Bala – Dunărea Veche. Fenomenul era analizat încă din perioada comunistă, când specialiștii observaseră dezechilibrul tot mai accentuat dintre cele două brațe.

După 1990, a fost propusă execuția unui prag la kilometrul 9,5 și a unui dig de dirijare, astfel încât debitul principal să fie orientat spre Dunărea Veche, cursul care asigură apa de răcire pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. Lucrările au trenat câțiva ani, iar în 1995 au fost abandonate, agravând problema: brațul Bala a început să „fure” și mai mult din debitul Dunării.

Din aceeași teză aflăm că au existat și alte intervenții, abandonate în 2016. Avertismentele tehnice erau clare: dacă nu se intervine, centrala riscă să nu mai aibă suficientă apă pentru răcire în perioadele de secetă.

În 2019, pe baza datelor prezentate în lucrarea academică, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc, recunoaște într-un răspuns la o interpelare parlamentară că există o dificultate:.„În punctul critic Bala, lucrările executate parțial au fost recepționate în anul 2016. Lucrările de la punctul critic Bala nu au fost finalizate conform planului inițial, în urma criticilor aduse de către ONG-urilor de mediu”, potrivit Money.ro.

Au trecut încă zece ani, efectele încălzirii globale au devenit tot mai evidente, perioadele de secetă s-au lungit și s-au agravat, însă proiectul nu a mai fost reluat.

În acest context, devine greu de înțeles de ce, în vara lui 2026, când prognozele meteo și hidro prefigurau o situație critică, nicio autoritate nu a solicitat mai devreme măsuri ferme pentru remedierea problemei de alimentare cu apă a centralei de la Cernavodă.