Deși deficitul comercial al României a scăzut cu aproape 900 de milioane de euro în primele cinci luni ale anului, evoluția ascunde semnale îngrijorătoare pentru economie. Amortizarea decalajului nu provine dintr-un boom al producției interne, ci dintr-o combinație fragilă: o creștere modestă a exporturilor (+2,4%) dublată de o stagnare completă a importurilor, semn al unei cereri interne amorțite.
Balanța comercială a României a înregistrat o ușoară ameliorare în primele cinci luni ale anului, deficitul comercial stabilindu-se la 13,5 miliarde de euro. Cifra reprezintă o scădere cu 890 de milioane de euro (minus 6%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși la prima vedere reducerea unui deficit cronic pare o veste pozitivă, radiografia datelor arată că această corecție nu vine dintr-o însănătoșire a economiei, ci dintr-o frânare severă a activității interne.
Potrivit datelor INS, exporturile au crescut cu 2,4% (plus 900 de milioane de euro), atingând pragul de 40,3 miliarde de euro. În schimb, importurile au stagnat vizibil, înregistrând un avans marginal de doar 0,1%.
De ce scăderea importurilor nu este o victorie economică
Creșterea exporturilor este privită cu ochi buni de economiști și industriași, care văd în livrările externe principala supapă de salvare a economiei naționale. Totuși, saltul actual este mult prea timid pentru a schimba tendințele macroeconomice.
Marea problemă rămâne însă stagnarea importurilor. Într-o economie funcțională, scăderea dependenței de exterior ar trebui să însemne că producția internă a prins viață și a înlocuit mărfurile străine. În realitate, lucrurile stau complet invers, din două motive structurale:
Dependența exporturilor de componente străine: Aproape 60% din ceea ce importă România este destinat, în final, procesării și reexportării. O încetinire a importurilor anunță, de fapt, o reducere a motoarelor industriale pentru perioada următoare.
Prăbușirea puterii de cumpărare: Românii nu mai cumpără din afară pentru că piața internă s-a contractat drastic. Inflația sufocantă a erodat sever veniturile, lăsând populația cu mai puțini bani în buzunare.
Indicatorii de criză care contrazic optimismul oficial
Contextul economic intern rămâne extrem de tensionat. INS a reconfirmat o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,2% în primul trimestru, iar datele preliminare pentru trimestrul al doilea nu indică nicio redresare.
Industria continuă să tragă economia în jos, înregistrând o contracție de 2,2% la patru luni. Prăbușirea din luna aprilie a fost de-a dreptul brutală: o scădere de 3% de la an la an și un plonjon de 10% comparativ cu luna martie.
În paralel, consumul populației s-a redus cu 5,5% în primele cinci luni, o consecință directă a inflației galopante. Cu salarii reale reduse substanțial din cauza scumpirilor, piața internă pur și simplu nu mai are forța de a absorbi bunuri, blocând fluxul importurilor. În acest peisaj, prognozele macroeconomice indică o creștere economică aproape de zero pentru întreg anul, avansul fragil estimat de Guvern și Comisia Europeană fiind mai degrabă o barieră psihologică în fața recesiunii oficiale.
Radiografia schimburilor: Ce vindem și ce cumpărăm
Sectorul auto și cel al echipamentelor de transport continuă să dețină cea mai mare pondere în comerțul exterior al României. La cinci luni, acest segment a mers „umăr la umăr”, înregistrând o creștere de 1,5% la exporturi și de 1,4% la importuri.
Mașinile și echipamentele generează 46,6% din totalul exporturilor românești și reprezintă 36,4% din totalul importurilor. Cu toate acestea, valoarea bunurilor aduse din afară o depășește pe cea a produselor trimise peste graniță: exporturile pe acest segment au însumat 18,8 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat la 19,6 miliarde de euro.
Dinamica grupelor de mărfuri la 5 luni:
Creșteri notabile la export: Alimentele au înregistrat un avans solid de 8%, combustibilii minerali au crescut cu 7,5%, iar mărfurile manufacturate s-au majorat cu 5%.
Scăderi accentuate la export: Livrările externe de băuturi și tutun s-au prăbușit cu 12%, în timp ce articolele manufacturate diverse au marcat un regres de 6,3%.
