Reuters: Proiectele României privind gazele din Marea Neagră atârnă de un fir de ață

Proiectele României privind gazele din Marea Neagră atârnă de un fir de ață, se arată într-o analiză Reuters.

Noile reglementări adoptate de autoritățile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari și anulând șansele de a contesta poziția grupului rus Gazprom în regiune, transmite Reuters.

Mai mulți oficiali din industria petrolieră au avertizat că aceste modificări, care includ un plafon pentru gazele naturale vândute de producătorii locali până în 2022 și o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, exceptând termocentralele deținute de stat, ar putea duce la revizuirea planurilor de investiții.

Majoritatea măsurilor anunțate în ordonanța de urgență din decembrie au fost confirmate vineri. Guvernul de la București a făcut unele concesii, precum eliminarea plafonării prețului gazelor pentru consumatorii industriali. Însă aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulțumi companiile, având în vedere că taxa pe cifra de afaceri și restricțiile la export rămân în vigoare, cumulate cu riscul ca autoritățile să își schimbe din nou poziția.

În aceste condiții, analiștii citați de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reușit să blocheze Ucraina să își exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea peninsulei Crimeea.

"Amânarea nu este benefică pentru nimeni, nici pentru stat, nici pentru consumatori, economie sau investitori. Singurul câștigător este Gazprom, singurul furnizor de gaze din regiune" a declarat Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte și fost ministrul al Energiei.

Potrivit Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziția dominantă de care se bucură Gazprom pe piața din Europa Centrală și de Est, să diversifice livrările de gaze naturale și să aducă Guvernului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040. De asemenea, analiștii de la BP (British Petroleum, n.r.) estimează că rezervele de gaze offshore ale României sunt de 200 miliarde metri cubi, în timp ce Rusia are rezerve dovedite de 35.000 de miliarde metri cubi.

Deși consumul anual al Germaniei ar goli rezervele de gaze offshore ale României în doi ani, acestea ar putea acoperi timp de șase ani cererea combinată a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei și Republicii Moldova, potrivit Agerpres.

"Orice metru cub de gaze produs în România înseamnă un metru mai puțin produs și vândut de Rusia. Accesul la piețe și o cotă de piață cât mai mare posibilă sunt mize economice foarte importante", a spus Nicolescu.

Mai mulți producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari pentru a se pregăti să extragă gaze din platoul continental al Mării Negre, doar pentru a fi surprinși de o ordonanță de urgență care restricționa cantitatea de gaze pe care producătorii o pot exporta din depozitele offshore, comentează Reuters.

"Așa cum am spus și anterior, vrem să îi protejăm pe consumatorii casnici", a declarat vineri ministrul Energiei, Anton Anton.

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a decis la începutul acestui an să continue cu planurile de a extrage o cantitate estimată la 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din platoul continental al României, având în vedere banii pe care i-a investit deja.

Însă directorul general Mark Beacom a declarat pentru Reuters că modificările legislative subminează disponibilitatea investitorilor de a continua și sunt contrare cu asigurările anterioare și garanțiile legale oferite de stat.

"Noile măsuri adoptate de guvern nu sunt cea mai bună modalitate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și nu sunt suficiente pentru a contrabalansa măsurile dăunătoare introduse recent", a spus luni Mark Beacom. Acesta a mai precizat că întreaga ordonanță de urgență ar trebui revocată, precum și tarifele suplimentare și restricțiile la export adoptate de Parlament la finele anului trecut. "Există întotdeauna motive de tip deal breaker în diferite domenii care ar putea duce la stoparea investiției. Ne dorim să avem un dialog constructiv cu autoritățile pentru a găsi o rezolvare la aceste chestiuni dar nu excludem posibilitatea de a demara o acțiune în justiție dacă dialogul nu va avea un rezultat pozitiv", a spus Mark Beacom.

La rândul lor, ExxonMobil și OMV Petrom, intenționau să dea anul trecut undă verde pentru proiectul lor Neptun, după ce au cheltuit aproape două miliarde de dolari pentru a pregăti producția la unul din cele mai importante depozite de gaze naturale din UE. Însă în prezent acest proiect este în așteptare.

Directorul general de la OMV Petrom, Christina Verchere a declarat vineri că eliminarea plafonului pentru prețul gazelor naturale destinate consumatorilor industriali rezolvă o parte din îngrijorările companiilor, dar este nevoie de noi discuții.

"Dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră reprezintă o oportunitate uriașă pentru OMV Petrom și România. Cu toate acestea, cerințele cheie nu sunt încă în vigoare. Consultările cu mediul de afaceri, predictibilitatea și stabilitatea legislativă și fiscală sunt baza pentru stimularea investițiilor", a spus Christina Verchere.

Purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a spus, la rândul său, că grupul este interesat în "continuarea discuțiilor cu Guvernul României, Parlamentul și instituțiile relevante pe măsură ce evaluarea proiectului continuă".

Potrivit unui studiu comandat de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), măsurile ar urma să coste Guvernul 540 milioane de dolari pe an în taxe precum și prin reducerea investițiilor și producției.

"Este un mesaj negativ pentru sectorul de business în general iar rezultatul este un sentiment de incertitudine și neîncredere. Mari proiecte de infrastructură și dezvoltare, atât onshore cât și offshore vor fi probabil suspendate", a apreciat ROPEPCA.

În luna martie, acționarii Transgaz au respins un program de investiții de 1,9 miliarde euro care includea lucrări la un gazoduct susținut de UE ce urma să conecteze Bulgaria, Romania, Ungaria și Austria (BRUA) precum și la o conductă internă care urma să transporte gazele din viitoarea producție offshore.