Xi Jinping refuză gazul lui Putin. China respinge oferta Rusiei și cere gaz de 5 ori mai ieftin

Planul strategic de a pompa anual 100 de miliarde de metri cubi de gaz către China rămâne, pentru moment, doar pe hârtie. Deși discuțiile trenează de mai bine de un deceniu, cea mai recentă vizită a președintelui Vladimir Putin la Beijing s-a încheiat fără mult așteptata semnare a contractului final. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că, în ciuda unor progrese, proiectul este încă blocat în detalii comerciale stringente.

Traseul este stabilit, dar calendarul rămâne incert

Potrivit declarațiilor oficiale transmise de agenția Interfax, Moscova și Beijingul au reușit să cadă de acord asupra „parametrilor de bază” și a traseului pe care îl va urma viitoarea conductă. Cu toate acestea, marea necunoscută rămâne momentul în care proiectul va prinde viață.

„Rămân unele nuanțe de clarificat. Nu există încă o certitudine [privind calendarul]. Până la urmă, vorbim despre informații comerciale confidențiale, însă consensul de până acum reprezintă deja o realizare semnificativă”, a nuanțat Peskov.

O delegație de top pentru un rezultat modest pe hârtie

Miza economică a fost evidentă prin amploarea delegației pe care liderul de la Kremlin a adus-o în China. Alături de Putin s-au aflat cinci viceprim-miniștri, opt miniștri și liderii celor mai importanți giganți energetici ai Rusiei, printre care șefii companiilor Gazprom și Rosneft.

Deși Vladimir Putin a vorbit în discursurile publice despre „perspectivele nelimitate” ale parteneriatului dintre cele două superputeri și a garantat livrări „neîntrerupte” de hidrocarburi și cărbune, rezultatele palpabile au lipsit din sectorul energetic. Din cele 40 de documente oficiale semnate la finalul summitului, niciunul nu face referire la gazoductul Power of Siberia 2 și nici la o extindere a cooperării în domeniul petrolului și gazelor.

Disputa dură pe preț: China profită de vulnerabilitatea Gazprom

Mărul discordiei în aceste negocieri maraton rămâne, în mod evident, prețul. După ce a pierdut brusc accesul pe piața europeană, Gazprom se află într-o nevoie disperată de noi cumpărători – o poziție de vulnerabilitate pe care Beijingul o exploatează la maximum în avantajul său.

Surse diplomatice citate de Financial Times dezvăluie că oficialii chinezi solicită discounturi agresive, cerând tarife similare cu cele de pe piața internă din Rusia:

• Prețul dorit de China: Aproximativ 50 USD pentru mia de metri cubi.

• Prețul actual: Beijingul plătește deja 258 USD, adică de 5 ori mai mult decât cere acum.

• Prețul de referință: Clienții internaționali tradiționali ai Gazprom achită în jur de 420 USD (de 8,5 ori mai mult).

Pe lângă aspectul financiar, China dă dovadă de prudență și din considerente de strategie ecologică. Autoritățile de la Beijing suspectează că cererea internă de gaze ar fi putut atinge deja un punct de vârf, motiv pentru care refuză să își asume obligații ferme de cumpărare pe termen lung prin clauze restrictive.

Planul de rezervă al Moscovei pentru piața asiatică

În prezent, Rusia livrează Chinei 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe an prin conducta Power of Siberia 1. Aceasta este o cantitate vitală, reprezentând jumătate din exporturile totale ale Gazprom către piețele din afara fostului spațiu sovietic, care au înregistrat minime istorice comparabile cu perioada anilor '80.

În lipsa semnării noului mega-contract, strategia Rusiei pentru acest deceniu se bazează pe o creștere cu 47% a volumelor actuale, obiectivul fiind atingerea unui plafon de 56 de miliarde de metri cubi pe an. Acest surplus de gaze ar urma să fie pompat prin două canale deja existente sau programate:

• Ruta Orientului Îndepărtat, care va asigura un aport suplimentar de 12 miliarde mc;

• Optimizarea și extinderea capacității actuale a conductei Power of Siberia 1, prin care se vor trimite încă 6 miliarde mc.