România ar putea intra într-o nouă perioadă de austeritate, după ce Ilie Bolojan ar fi negociat la Bruxelles o țintă de deficit mai mică pentru 2027. Diferența ar însemna aproximativ 10 miliarde de lei mai puțin la dispoziția statului, conform Realitatea PLUS.
România ar putea intra într-o nouă perioadă de austeritate, după ce Ilie Bolojan ar fi negociat la Bruxelles o țintă de deficit mai mică pentru 2027, în condițiile în care este premier demis. Diferența ar însemna aproximativ 10 miliarde de lei mai puțin la dispoziția statului.
Ținta de deficit pentru anul viitor ar putea coborî de la 5,8% la 5,3% din PIB, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra bugetului. Pentru a se încadra în noul prag, Guvernul ar trebui să reducă suplimentar cheltuielile sau să găsească venituri în plus. În cazul în care datoria publică va continua să crească, ajustările ar putea deveni și mai dure.
Ilie Bolojan, apel către Nicușor Dan: „Suntem într-o situație care nu trebuie să mai continue. Avem nevoie rapid de un guvern”
Ce înseamnă pentru români un deficit mai mic în 2027?
Un deficit mai mic înseamnă că statul are mai puțin spațiu pentru cheltuieli și trebuie să reducă diferența dintre banii pe care îi încasează și cei pe care îi cheltuiește. Pentru români, acest lucru ar putea însemna o nouă perioadă de presiune fiscală.
Românii ar putea fi obligați să strângă și mai mult cureaua după ce Ilie Bolojan ar fi negociat la Bruxelles o țintă de deficit mai mică decât cea anunțată inițial. Presiunea pentru reducerea cheltuielilor bugetare crește astfel, iar într-o economie care deja funcționează greu, măsurile de ajustare fiscală pot fi resimțite puternic de populație, inclusiv prin noi taxe sau alte măsuri de austeritate.
Ar putea urma noi taxe și tăieri?
O țintă de deficit mai strictă poate aduce noi măsuri de reducere a cheltuielilor sau de creștere a veniturilor la buget. Ilie Bolojan a impus deja măsuri care au afectat veniturile și cheltuielile românilor, iar presiunea pentru noi decizii fiscale ar putea crește.
Reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB ar presupune un efort bugetar de aproximativ 10 miliarde de lei. Acești bani trebuie recuperați fie prin reducerea cheltuielilor statului, fie prin creșterea veniturilor la buget.
În aceste condiții, una dintre marile întrebări este dacă ajustarea va veni prin reforme reale în aparatul de stat sau dacă povara va ajunge din nou în principal asupra populației.
Criticile legate de reforma anunțată de Ilie Bolojan la Senat revin în contextul unei posibile noi perioade de austeritate. Acesta a vorbit despre reducerea cheltuielilor și restructurarea aparatului administrativ, însă criticii săi susțin că efectele promise nu s-au văzut în forma anunțată. Potrivit criticilor, o parte dintre angajați ar fi fost mutați pe alte posturi, fără ca reducerea aparatului bugetar să fie atât de amplă pe cât fusese prezentată inițial.
Ce presiune pune noua țintă de deficit asupra bugetului?
Noua țintă de deficit pentru 2027 ar pune o presiune suplimentară asupra viitoarelor decizii fiscale. România trebuie să reducă dezechilibrele bugetare, în timp ce spațiul pentru noi cheltuieli devine tot mai limitat. Dacă ținta va coborî de la 5,8% la 5,3% din PIB, Guvernul va trebui să găsească soluții pentru acoperirea unei diferențe de aproximativ 10 miliarde de lei, fie prin tăieri de cheltuieli, fie prin venituri suplimentare. În același timp, dacă datoria publică va continua să crească, măsurile de ajustare ar putea deveni și mai dure, cu efecte directe asupra economiei și veniturilor populației.
