Florin Cîțu este optimist în privința reducerii deficitului bugetar

Deficitul bugetar se va reduce cu 1,64 puncte procentuale în intervalul 2020 - 2023, de la 3,58% din PIB anul viitor, la 1,94% din PIB în 2023, iar în termeni structurali deviația de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), respectiv 1% din PIB, se va menține pe tot orizontul de referință, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023, publicat marți dimineața pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

"Planificarea bugetară pe anul 2020 și estimările pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% din PIB anul viitor, urmând ca acesta să se reducă, în anul 2023, la 1,94% din PIB, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,64 puncte procentuale față de anul 2020, încadrându-se în 2023 în prevederile regulamentelor europene. În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menține pe tot orizontul de referință, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2023 să înregistreze 1,85% din PIB, respectiv o ajustare de 1,54 puncte procentuale față de anul 2020", se menționează în document.

Potrivit sursei citate, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB.

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,89% din PIB, urmând ca, în 2021, acestea să scadă la 31,69%, iar în 2023 să reprezinte 32,25% din PIB. Potrivit autorităților, această evoluție este determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, precum și de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,48% din PIB, ajungând la 34% în 2023.

Raportul amintește, de asemenea, că în anul 2019 se estimează un deficit cash de 4,43% din PIB, reprezentând un "derapaj semnificativ față de ținta stabilită inițial de 2,76% din PIB". "Această evoluție este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate inițial care nu s-au materializat în încasări și nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenționări de la agențiile de rating și organismele internaționale din prima parte a anului. De asemenea, noua țintă de deficit bugetar acomodează și plata facturilor restante ale administrației publice centrale și locale către mediul de afaceri", se mai arată în document.

Pentru anul 2019 se estimează o creștere potențială de 4,7%, în condițiile unei accelerări a formării brute de capital fix, iar pentru intervalul 2020-2023 dinamica reală a PIB potențial se va situa la o medie anuală de 4,2%, în condițiile unei evoluții a investițiilor brute peste cea a consumului final.

"Construcția bugetară pentru anul 2020 se bazează pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care se anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile românești. Construcția bugetară pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2023 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 și continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2023.

De asemenea, proiecția bugetară pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2023 are la bază obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum și prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză", precizează autorii Raportului.