Facturile la energie, sub presiunea scumpirilor. România înregistrează cele mai mari creșteri din UE

Evoluția contrastează cu tendința generală de la nivel european, unde costurile medii ale ambelor categorii de energie au scăzut. În paralel, apropierea sezonului rece a adus noi presiuni pe piața gazelor din România, unde cotațiile angro au urcat la niveluri excepționale.

România, cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE

În primul semestru al anului, prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a coborât cu 2,2% față de ultimele șase luni ale anului precedent. Tariful mediu a ajuns la 0,28 euro/kWh, comparativ cu 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea.

Diferențele dintre statele membre rămân însă considerabile. Prețurile pentru consumatorii casnici au variat de la 0,11 euro/kWh în Ungaria până la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

România s-a remarcat prin cea mai accentuată majorare anuală. În prima jumătate a anului, prețul electricității exprimat în moneda națională a crescut cu 51,6% față de aceeași perioadă din anul anterior. Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%, au urmat în clasamentul scumpirilor.

La polul opus, consumatorii din Danemarca au beneficiat de o reducere de 31,7%, în timp ce în Luxemburg prețul a scăzut cu 24,1%.

Raportarea la paritatea puterii de cumpărare (PPS), un indicator care ține cont de diferențele de preț dintre țări, arată că electricitatea este relativ cea mai costisitoare pentru gospodăriile din România. Indicatorul a ajuns la 46,9 PPS pentru 100 kWh, față de 41,1 PPS în Polonia și 34,3 PPS în Cehia.

Cele mai mici valori au fost consemnate în Malta, la 13,8 PPS pentru 100 kWh, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS.

Gazele s-au ieftinit în UE, dar România a consemnat cea mai mare scumpire

O evoluție asemănătoare se observă pe piața gazelor naturale. Deși prețurile medii pentru gospodăriile europene au coborât, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală dintre statele membre.

La nivelul Uniunii Europene, tariful mediu a ajuns la 0,11 euro/kWh în primul semestru, în scădere cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului anterior.

În România, prețul gazelor pentru consumatorii casnici a crescut cu 9,3% în ritm anual. Majorări importante au mai fost raportate în Croația, unde avansul a fost de 8,9%, și în Slovacia, cu 6,6%.

În schimb, Bulgaria a înregistrat o reducere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, România se numără printre țările cu cele mai mici tarife nominale la gaze pentru populație, cu aproximativ 0,06 euro/kWh. Ungaria a raportat un preț de 0,03 euro/kWh, iar Croația de 0,05 euro/kWh. La celălalt capăt al clasamentului s-a situat Suedia, cu 0,22 euro/kWh.

Prin urmare, creșterea procentuală a prețurilor din România nu înseamnă automat că gazele sunt cele mai scumpe din UE în termeni nominali.

Prețurile gazelor pe piața angro au urcat puternic înainte de iarnă

În apropierea datei de 1 noiembrie, începutul oficial al sezonului de extracție din depozitele subterane, piața gazelor din România a înregistrat o creștere puternică a cotațiilor.

Datele analizate de Profit.ro indicau tranzacții pe piețele spot ale Bursei Române de Mărfuri (BRM) la prețuri de până la 490 de lei/MWh. Pe piața intrazilnică, prețul mediu a ajuns la 478,1 lei/MWh, în condițiile unei activități de tranzacționare intense.

Și pe piața pentru ziua următoare, prețurile s-au menținut la niveluri ridicate. Media pentru gazele cu livrare marți a fost de 476,97 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 89,1 euro/MWh.

Volumul tranzacționat pe această piață a ajuns la aproape 94 GWh, potrivit datelor citate, pe fondul creșterii cererii și al pregătirilor pentru sezonul rece.

Un factor important îl reprezintă nivelul de umplere a depozitelor europene, care, la momentul analizat, era sub cel din anul precedent. În România, stocurile se ridicau la 29,8 TWh, echivalentul a 88% din capacitatea totală de depozitare. Cu un an înainte, depozitele erau umplute în proporție de 98%, cu aproximativ 33,2 TWh înmagazinați.

La nivel european, gradul de umplere era de 74,9%, corespunzător unui volum de 848,6 TWh, sub nivelul de 946 TWh raportat în perioada similară a anului anterior.

Răcirea vremii a contribuit, de asemenea, la creșterea consumului, inclusiv prin utilizarea gazelor în centralele care produc energie electrică și termică. În același timp, companiile energetice au avut un interval limitat pentru completarea stocurilor înainte de începerea sezonului de extracție.

Vor crește facturile românilor în această iarnă?

Scumpirea gazelor pe piețele angro nu se traduce automat într-o majorare imediată a facturilor tuturor consumatorilor casnici. Efectul depinde de condițiile contractuale, de regulile de reglementare aplicabile și de modul în care evoluția costurilor de achiziție este transferată în prețurile finale.

Pe termen scurt, gospodăriile care beneficiază de contracte și mecanisme de protecție aplicabile pot fi mai puțin expuse fluctuațiilor de pe piețele angro.

În schimb, companiile care cumpără energie la prețurile pieței sunt expuse mai direct creșterii costurilor. Acestea pot ajunge să transfere o parte din cheltuielile suplimentare în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce poate alimenta presiunile inflaționiste.

Astfel, chiar dacă facturile casnice nu cresc imediat în aceeași proporție cu prețurile angro, scumpirea energiei poate avea efecte indirecte asupra costului vieții.

Evoluția din lunile următoare va depinde de temperaturi, de nivelul cererii, de disponibilitatea gazelor din depozite și de cotațiile de pe piețele europene.