Economia e supraîncălzită. Bombă cu efect întârziat sub creșterea de 5% din T1

Toți economiștii sunt de acord: creșterea economică din primul trimestru al acestui an a fost peste așteptări, dar ascunde o bombă cu efect întârziat.

Economistul Adrian Codîrlașu arată: „Este o creștere neașteptată. Dar este o creștere care vine din consumul pe datorie, iar economia este supraîncălzită“.

Potrivit președintelui CFA România, avem în primul trimestru o creștere a deficitului comercial de un miliard de euro. "Ne apropiem grăbit de deficitele din 2008, de dinaintea crizei. Economia crește, este bine, dar datele ne arată că este supraîncălzită”.

Cristian Socol, ideologul programului economic al guvernului, apără rezultatul economic și spune că "în niciun caz nu vorbim de supraîncălzire".

„Pentru T/I 2019, creșterea de 5% față de T/I 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul a­cestei dinamici rămâne cel mai probabil con­sumul (dubitativul este explicabil prin faptul că INS va publica datele defalcate în iunie – n.red.), așa cum rezultă din evoluția puternică a vânzărilor cu amănuntul și a serviciilor către populație“, spune Horia Braun, economistul-șef al BCR, citat de ZF.

Agenția Bloomberg scrie: majorările de salarii și cheltuielile guvernului încurajează consumul și aduc creșteri puternice. În ciuda exodului masiv al forței de muncă, în țările din Est, PIB-ul a crescut dublu față de media zonei euro. Desigur că baza de creștere este alta, dar rezultatul este bun, oricum.

Creșterea de 5% înseamnă cam 1,5 - 2 miliarde de euro, bani mulți la o economie mică, de 200 de miliarde de euro.

Avansul de 5% al PIB-ului ar putea fi explicat printr-o accelerare mare a consumului pe când sectoarele productive și durabile rămân scheletice. În atare condiții verdictul este unul singur- tendință de supraîncălzire...E ceea ce am avut în 2017. E posibil să fi avut un semn al supraîncălzirii din evoluția inflației, care a accelerat. Cererea externă e slabă pe când cea internă e solidă, dar alimentată din import.

Astfel de evoluții vor impune cel mai probabil măsuri de corecție în politica monetară pentru că din zona guvernului, cu alegeri peste alegeri, nu avem ce să așteptăm.

„Se acumulează în același timp și dezechilibre pe care în momentul în care această creștere foarte rapidă și foarte bună pentru bunăstarea noastră pe termen mai lung se vor opri, atunci vom avea probleme severe de rezolvat”, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară al BNR, citat de Digi24.

Să nu uităm că suntem țara cu cel mai ridicat deficit de concurent din UE și cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului bugetar din UE.