Averea netă a românilor a depășit anul trecut 2.000 de miliarde de lei, sub pragul din 2008

Averea netă a populației din România a depășit anul trecut 2.000 de miliarde de lei, în apropiere de pragul maxim înregistrat în urmă cu un deceniu, în anul 2008, iar activele imobiliare au avut cea mai mare pondere în avuția netă a românilor, aproape 80%, potrivit datelor din Raportul asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României, transmite Agerpres.

„Situația bilanțieră a populației a continuat evoluția pozitivă în perioada parcursă de la ultimul Raport (decembrie 2018 n.r.). Averea netă a populației s-a majorat în anul 2018, apropiindu-se de valoarea maximă înregistrată în anul 2008, după o creștere de 9,7% în ultimul trimestru al anului 2018 raportat la aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția a fost determinată într-o proporție ridicată de creșterea activelor imobiliare coroborată, într-o măsură mai redusă, cu cea a activelor financiare”, se precizează în document.

Activele imobiliare ale românilor sunt în jur de 1.600 de miliarde de lei, în timp ce activele financiare nete depășesc ușor 400 de miliarde de lei.

„Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deținerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalității de avuție, cele mai bogate 10% din gospodării deținând aproximativ 60% din avuție. Astfel, există posibilitatea ca nivelul inegalității să se majoreze, în condițiile în care de creșterea valorii activelor nefinanciare va beneficia doar o parte restrânsă a populației”, se spune în raport.

BNR precizează în raport că se remarcă în continuare preferința populației pentru investițiile sigure în depozite și numerar, circa 40% din total activ în decembrie 2018.

„O serie de inegalități persistă și la nivelul economisirii bancare: aproximativ 78% din deponenți dețin depozite până în 5.000 lei, în timp ce 71% din valoarea depozitelor e deținută de doar circa 5% din deponenți”, spun reprezentanții BNR în raport.

În ceea ce privește investițiile populației în titluri de stat, acestea s-au majorat semnificativ la finalul anului 2018, cu aproximativ 45 la sută, comparativ cu luna decembrie 2017, pe fondul inițierii programului Tezaur de către Ministerul Finanțelor Publice ce permite populației subscrierea directă pentru titluri de stat cu scadențe între unu și cinci ani. Acestea reprezintă însă o proporție scăzută în total activ, doar 1,4%, în decembrie 2018, arată raportul BNR.

„Sectorul populației și-a consolidat poziția de creditor net față de sectorul bancar în primul trimestru al anului 2019. Pe fondul unui ritm de creștere mai accelerat al împrumuturilor față de cel al depozitelor, poziția de creditor net în moneda națională a scăzut în primele luni ale anului 2019. În contrast, poziția netă în valută a continuat să se îmbunătățească, fiind de circa 1,7 ori mai mare decât cea din aceeași perioadă a anului 2018”, se mai arată în raport.

Pede altă parte, conform sursei citate, datoriile românilor au avansat cu 6,6% în primul trimestru din acest an, până la 151,7 miliarde de lei, față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, creditul ipotecar fiind responsabil de creșterea îndatorării populației.

„Îndatorarea sectorului populației a continuat să avanseze în primul trimestru al anului 2019, atingând valoarea de 151,7 miliarde lei, cu 6,6% mai mare comparativ cu nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea creditului ipotecar factorul principal ce a susținut creșterea îndatorării, fiind susținut într-o măsură mai mică de creditul de consum”, se arată în raport.

Potrivit sursei citate, ponderea datoriei totale în PIB s-a redus marginal, în contextul unui ritm de creștere mai accentuat al economiei relativ la avansul creditării. Decalajul de intermediere financiară rămâne semnificativ față de zona euro, România înregistrând în continuare cel mai scăzut nivel al indicatorului din Uniunea Europeană.

„Raportul dintre datorii și venitul disponibil brut a continuat să se îmbunătățească pe fondul dinamicilor salariale pozitive. Cu toate acestea, persistă discrepanțe semnificative, persoanele cu venituri reduse înregistrând grad de îndatorare semnificativ mai ridicat față de cei cu venituri peste salariul mediu, în special pentru creditele ipotecare. Gradul de intermediere financiară trebuie să crească într-o manieră sustenabilă, prin îmbunătățirea accesului la servicii bancare a populației rurale și prin creșterea educației financiare a populației”, se mai arată în raport.