Banca Centrală Europeană şi-a redus, uşor, estimările privind creşterea economică în zona euro în acest an şi anul viitor, iar perspectivă pe termen scurt privind evoluția economiei europene nu este prea optimistă, a transmis joi preşedintele Mario Draghi, citat de AFP.
Potrivit noilor estimări BCE, produsul intern brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,9% la finalul anului, față de 2% cât era estimarea din septembrie. Aceeași reducere de 0,1% a estimării de creștere economică a fost aplicată și pentru 2019, de la 1,8% la 1,7%.
Și rata inflației ca fi, la finalul anului, snesibil mai mare față de estimarea din septembrie, de la 1,7% la 1,8%. În schimb, pentru anul viitor BCE anticipează o scăderea a ratei inflației până la 1,6%, pentru ca până în 2020 să ajungă la 1,8%, iar în 2021 aproape de 2%.
Discursul președintelui Băncii Centrale Europene a fost însă ușor mai pesimist față de cele precedente. În loc să vorbească despre „riscurile în general echilibrate”, formulă pe care a folosit-o de mai multe ori în ultimele luni, Mario Draghi a afirmat că „balanţa riscurilor este orientată în jos din cauza persistenţei incertitudinilor care au legătură cu factorii geopolitici, ameninţarea protecţionismului, vulnerabilităţilor de pe pieţele emergente şi a volatilităţii de pe pieţele financiare”.
Raportul BCE vine în condițiile în care, cu câteva zile după ce Franța a anunțat o reducere a creșterii economice și posibilitatea de a nu se încadra în ținta de deficit, ca urmare a pierderilor provocate de revolta „vestelor galbene”.
Italia are și ea o poziție delicată, iar în presa germană a apărut informația, pe surse, că Executivul comunitar ar putea să lanseze procedura disciplinară împotriva Italiei, din cauza nivelului datoriei şi al deficitului, înainte de Crăciun, probabil pe 19 decembrie.
Printre economiști și finanțiști din alte state euro există temerea că acordrea de noi împrumuturi Italiei ar putea duce la o situație similară celei din cauza căreia a izbucnit criza economică din Grecia, în 2010.
