OUG 114, pusă la zid de români. Rusia va fi avantajată pe piața energiei

Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre respondenţi nu sunt de acord cu decizia Guvernului de a adopta OUG 114.

 

Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre respondenţi nu sunt de acord cu decizia Guvernului de a adopta OUG 114, iar 63,5% susţin că aceasta va duce la creşterea facturii la gaze şi electricitate, a declarat, vineri, Remus Ioan Ştefureac, director general al INSCOP Research.

„O altă întrebare pe care am purtat-o şi care preocupă mediul privat, preocupă sectorul public, celebra Ordonanţă 114. Evident am încercat să adresăm această întrebare într-un context explicativ, într-un sondaj aplicat la nivel naţional nu poţi pur şi simplu să întrebi populaţia ce părere aveţi despre o ordonanţă, care are şi un număr. Nu ne putem închipui că oamenii ştiu despre ce e vorba. Deci am explicat conţinutul, foarte pe scurt, evident, al acestei ordonanţe…..62,7% dintre respondenţi nu sunt de acord cu aplicarea unei asemenea măsuri, o cincime, 21%, o susţine, restul nu ştiu/nu răspund. De asemenea, în ceea ce priveşte efectele, am testat şi diverse efecte ale acestei măsuri, intensitatea cea mai mare o regăsim în ceea ce priveşte creşterea facturilor la gaz şi electricitate”, a spus Remus Ioan Ştefureac.

Majoritatea respondenţilor consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum creşterea facturilor la gaze şi electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investiţiilor din sectorul energetic (54,8%).

Întrebaţi dacă sunt de acord cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, 75,6% au spus că sunt de acord, iar 14,7% că nu sunt de acord. Principalul avantaj al României prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar fi asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie, în viziunea a 37%, sau câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia, susţin 17,6% dintre cei care au răspuns.

La întrebarea „Cine credeţi ca va avea de câştigat dacă aceste resurse nu vor fi exploatate în următorii ani?”, 50,1% au răspuns Rusia, 19,8% – România, 10,2% – Europa, 5,4% – SUA, iar 14,5% nu ştiu sau nu răspund.

În ceea ce priveşte finalizarea construirii celorlalte reactoare nucleare de la Cernavodă, 65,9% au spus că sunt de acord, iar 22,6% au afirmat că nu sunt de acord. În cazul în care s-ar începe construcţia lor, 30,6% spun că ar trebui făcute cu firme din Uniunea Europeană, 28% cu companii din SUA, 17,2% cu societăţi din Canada, 4,7% cu firme din China, iar 3,5% cu companii din Rusia.

De asemenea, studiul arată că 58% dintre respondenţi vor ca statul să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii de energie vulnerabili care au venituri mici, în vreme ce 35,4% consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii de energie, indiferent de veniturile pe care le câştigă.

Dacă România ar produce mai mult gaz decât consumă, surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite în opinia a 54,5% dintre participanţii la sondaj.

„Pentru subsemnatul a fost o surpriză plăcută, extraordinară. Rezultatele Barometrului de securitate energetică arată că publicul înţelege şi sprijină consolidarea securităţii energetice e României, printre altele prin punerea în exploatare a resurselor de gaze naturale de la Marea Neagră, prin continuarea construcţiei grupurilor de la Cernavodă cu tehnologie sigură şi prin nevoia de a modifica anumite prevederi dezastruoase din Ordonanţa 114, printre altele. Asta mie îmi spune că poporul român are un bun simţ strategic excepţional”, a afirmat Vasile Iuga, expert în energie.

Sondajul de opinie ‘Barometrul Securităţii Energetice’ a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiza a Razboiului Informaţional şi Comunicare Strategica (LARICS) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ‘Ion I. C. Bratianu’ al Academiei Române (ISPRI). Datele sondajului au fost culese în perioada 4 -12 septembrie 2019. Volumul eşantionului a fost de 1050 persoane.