Analiză BNR: Majorarea punctului de pensie cu 40% ar provoca un deficit bugetar de peste 11% din PIB

Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB, fiind posibil un risc sistemic mare prin agravarea stării bugetului public, arată raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

„Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se precizează în raport, potrivit Agerpres.

Documentul face referire, între altele, şi la opinia cea mai recentă a Consiliului Fiscal, în care se menţionează că este esenţial să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia şi mai mult, „în vremuri tare complicate”, când trebuie să luptăm cu COVID-19, să atenuăm efectele crizei economice.

„Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanţării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecţie macroeconomică. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021”, se arată în raport.

Conform documentului, obiectivul ambiţios de aderare la zona euro (şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2) nu este compatibil cu încălcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economică şi Monetară care exclude deficite bugetare structurale mari şi, cu deficite externe considerabile, aşa cum era situaţia României la începutul anului 2020.

Potrivit sursei citate, marea provocare macroeconomică începând cu 2021 este corecţia deficitului bugetar şi a dezechilibrului macroeconomic.

De asemenea, economiştii atrag atenţia celor care văd deprecierea cursului drept calea decisivă pentru corecţia macroeconomică şi menţionează că se cuvine să aibă în vedere câteva considerente. Astfel, o depreciere controlată poate ajuta, în timp ce una scăpată de sub control poate destabiliza economia, „inclusiv printr-o fugă de leu”. Aici sunt de avut în vedere anticipări inflaţioniste, efecte de bilanţ pentru gospodării şi firme, grad de euroizare, etc. „În Polonia şi Ungaria, în Cehia, problema cursului (deprecierii) nu este atât de senzitivă ca la noi. În România, corecţia cererii agregate, a dezechilibrului extern, nu se poate face esenţialmente prin depreciere; este necesară o ajustare a deficitului bugetar, chiar dacă în mod gradual”, arată raportul.

Potrivit raportului, fondurile europene au un rol cheie pentru a uşura corecţia.