Raportul „Impozitarea salariilor 2025” al OECD detaliază ratele de impozitare folosind mai mulți indicatori. Dintre cele 27 de țări analizate în raport — incluzând 22 de membri ai UE, Regatul Unit, trei țări EFTA și Turcia — impozitul pe venit ca procent din salariul brut pentru o persoană singură fără copii în 2024 a variat între 6,2% în Polonia și 35,7% în Danemarca.
Ratele impozitului pe venit variază semnificativ în Europa, țările nordice plătind cele mai mari sume, iar cele din Europa de Est pe cele mai mici.
Totul depinde de mai mulți factori, cum ar fi nivelul venitului, dacă faci parte dintr-un cuplu cu două venituri sau dacă ai copii în întreținere.
Raportul „Impozitarea salariilor 2025” al OECD detaliază ratele de impozitare folosind mai mulți indicatori.
Calculele s-au concentrat pe impozitul pe venit ca procent din salariul brut, adică cât din salariu merge către impozitul pe venit. Contribuțiile la asigurările sociale nu sunt incluse în acest calcul.
Persoană singură, fără copii
Dintre cele 27 de țări analizate în raport — incluzând 22 de membri ai UE, Regatul Unit, trei țări EFTA și Turcia — impozitul pe venit ca procent din salariul brut pentru o persoană singură fără copii în 2024 a variat între 6,2% în Polonia și 35,7% în Danemarca.
Aceste procente se referă la persoanele care câștigă exact salariul mediu în fiecare dintre țările analizate. Dacă o persoană câștigă mai mult sau mai puțin decât media, impozitul pe venit se modifică în consecință — după cum se vede mai jos.
Dintre cele cinci cele mai mari economii europene, Italia a avut cea mai mare rată a impozitului pe venit — 20,9%. Celelalte s-au situat în jurul valorii de 16%: Germania și Franța (16,7%), Spania (16%) și Regatul Unit (15,5%).
Ratele de impozitare sunt în general mai mari în țările nordice. Cu excepția Suediei (16,1%), toate au avut rate de aproximativ 20% sau mai mult. Rate similare au fost observate și în Belgia și Irlanda.
Pe lângă Polonia, alte cinci țări au avut rate de impozitare de 12% sau mai mici: Slovenia, Grecia, Elveția, Slovacia și Cehia.
Cuplu cu un singur venit și doi copii
Pentru cuplurile cu un singur venit și doi copii în întreținere, rata de impozitare a variat de la -12,8% în Slovacia la 32% în Danemarca. Germania a înregistrat de asemenea o rată negativă de -0,1%, ceea ce le plasează în categoria rambursărilor.
O rată negativă înseamnă că impozitul a fost rambursat, nu reținut. Această rambursare este separată de alocațiile standard pentru familie.
Primele patru țări cu cele mai ridicate rate de impozitare în această categorie au fost toate națiuni nordice. Suedia a depășit, de asemenea, media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), precum și media celor 22 de state membre ale Uniunii Europene incluse în raport.
Dintre cele cinci mari economii europene, Franța și Spania au avut rate de impozitare semnificativ mai mici pentru cuplurile cu un singur venit și doi copii față de persoanele singure — coborând de la aproximativ 16% la circa 10%. Rate sub 5% au fost observate în Elveția, Slovenia, Portugalia, Cehia și Polonia.
Cuplu cu două venituri și doi copii
Pentru cuplurile cu două venituri și doi copii, ratele de impozitare au variat între 1,6% în Slovacia și 35,7% în Danemarca.
În general, persoanele singure fără copii plătesc cele mai mari impozite. Nu există nicio țară în care acestea să plătească mai puțin decât familiile cu copii.
Totuși, în mai multe țări, rata de impozitare este aceeași pentru toate cele trei tipuri de gospodării. Acestea includ: Estonia, Finlanda, Grecia, Lituania, Norvegia, Suedia, Turcia și Regatul Unit.
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că și salariile nete sunt la fel. Contribuțiile sociale și alocațiile familiale generează diferențe în venitul net total.
Tendințe cheie
Danemarca are cea mai mare povară fiscală pentru toate tipurile de gospodării.
Belgia și Islanda raportează de asemenea niveluri ridicate de impozitare, mai ales pentru persoanele singure.
Slovacia și Germania prezintă modele neobișnuite, cu rate negative de impozit pentru familiile cu un singur venit. Rata negativă din Slovacia reflectă o politică puternică de sprijinire a familiilor.
Polonia și Cehia sunt printre țările cu cele mai scăzute impozite pentru toate cele trei scenarii.
Țările nordice au constant cele mai mari taxe, indiferent de tipul de gospodărie.
Țările din Europa de Vest urmează, cu rate moderat ridicate, în special pentru persoanele singure.
Țările din Europa de Est au tendința de a avea cele mai scăzute niveluri de impozitare.
Impozitul pe venit crește odată cu nivelul veniturilor
Pentru a examina modul în care variază rata de impozitare în funcție de nivelul veniturilor, ne concentrăm pe persoane singure fără copii. Comparația include trei niveluri de venit:
67% din salariul mediu al fiecărei țări
100% din salariul mediu
167% din salariul mediu
Dintre cele 27 de țări analizate, toate, cu excepția Ungariei — au o structură fiscală progresivă, în care impozitul pe venit crește odată cu venitul.
De exemplu, în UE — care include 22 de state membre din raport — ratele medii de impozitare pentru cele trei niveluri de venit au fost: 12,1%, 17,2% și 23,1%, respectiv.
Comparând veniturile de 100% cu cele de 167% din salariul mediu, Suedia a înregistrat cea mai mare creștere a ratei de impozitare, o creștere de 78%, de la 16,1% la 28,7%.
Creșteri de peste 50% au fost observate și în Țările de Jos, Regatul Unit, Polonia, Germania, Grecia, Portugalia și Austria.
În schimb, cele mai mici creșteri — sub 10% — au fost înregistrate în Estonia, Lituania și Letonia, iar în Ungaria nu a existat nicio schimbare.
