Mai rentabil să lucrezi la stat. România, cea mai rapidă creștere a sectorului public

România a înregistrat, în perioada 2000-2016, cea mai mare creștere din UE la ponderea angajaților din sectorul bugetar în totalul salariaților.Numai în 7 țări din UE ponderea bugetarilor în totalul angajaților este mai mică decât în România, care înregistrează însă un trend ascendent.Angajații din sectorul guvernamental reprezentau 16% din totalul angajaților din Uniunea Europeană, în 2016, informează un comunicat publicat luni de Eurostat.Acest procentaj a rămas relativ stabil, oscilând, după anul 2000, între 15% și 17% din total.Categoria salariaților de la stat include funcționarii publici și alți angajați guvernamentali (la nivel național, regional și local), precum și forțele armate.Limitele sectorului guvernamental variază de la un stat membru la altul. De exemplu, în unele țări, locurile de muncă în educație sau sănătate fac parte din ocuparea forței de muncă guvernamentale, iar în altele nu.Ponderea angajaților din sectorul guvernamental[caption id="attachment_7705" align="alignnone" width="807"]

Sursa: Eurostat[/caption]Ponderea angajaților din sectorul guvernamental în totalul populației ocupate diferă destul de mult între statele membre UE. Cele mai mari procentaje le regăsim în Suedia (unde 29% din totalul angajaților lucrează la stat), Danemarca (28%), Finlanda (25%), Estonia (23%), Lituania, Franța și Ungaria (toate cu 22%).Cele mai mici procentaje se înregistrează în Germania (10%), Luxemburg (12%), Olanda (13%), Italia (14%), Portugalia, Irlanda și Spania (toate cu 15%), imediat după aceste țări venind România, Marea Britanie și Cehia, toate cu 16%.România a avut însă una dintre cele mai mari creșteri ale ponderii bugetarilor în totalul angajaților, de aproximativ 5 puncte procentuale între anii 2000 și 2016.În 2016 România 4,8 milioane de angajați, dintre care 1,2 milioane lucrau în sectorul guvernamental.Veniturile medii brute lunare din administrația publică și apărare (cu excepția sectoarelor sănătății publice și educației) au avut, în UE, o medie de 2 600 euro în anul 2014, cel mai recent pentru care Eurostat deține date centralizate.

Câștigurile bugetarilor

Câștigurile medii cele mai ridicate au fost în sectoare precum "activități financiare și de asigurări" (3.800 euro), "activități de informare și comunicare" și "activități profesionale și tehnice" (ambele 3.500 euro).Cele mai mici câștiguri erau acordate în domenii ca "activități de cazare și servicii alimentare" (1.700 euro), "servicii administrative și de sprijin" , "canalizarea, activitățile de gestionare a deșeurilor" (2.100 euro) și" comerțul cu ridicata și cu amănuntul" (2.200 de euro).În 2014, cele mai mari câștiguri medii lunare brute în administrația publică și apărare (cu excepția sectoarelor sănătății publice și educației) au fost observate în Danemarca (4.500 euro), Irlanda (4.300 euro), Suedia (3.700 euro) și Olanda (3.600 euro), iar cele mai mici în Bulgaria (500 euro), România (600 euro) și Ungaria (700 euro).Atunci când se compară aceste câștiguri în standardele puterii de cumpărare (eliminând diferențele de nivel de preț între țări), modelul este oarecum diferit. În acest caz, Irlanda are cele mai mari câștiguri, urmate de Germania, Olanda și Danemarca. Pentru cele mai mici câștiguri, apare același clasament.