Oficialii BNR cred că românii vor decide prin sondaje unde merg banii de la UE

România ar putea să facă studii sociologice pentru a vedea în ce direcții ar trebui alocați bani în noul buget multianual al Uniunii Europene.

"Înainte de a trece la dirijarea acestui cor de 27, România însăși ar trebui să știe cum să se raporteze la aceste noi dosare. Și, aici, părerea mea este că ar trebui să se facă niște studii sociologice pe eșantioane reprezentative din populație ca să se vadă înspre ce ar dori publicul din România să se ducă banii: înspre apărare, înspre cercetare-dezvoltare, înspre problemele pe care vi le-am arătat, migrație și așa mai departe", a declarat, miercuri, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, citat de Agerpres.

Acesta a afirmat că România va fi dirijorul unui cor de 27 de instrumentiști care trebuie să cânte aceași melodie, iar această melodie are la bază o nouă filosofie, alta decât cea care a dominat bugetele Uniunii Europene până acum.

"De ce se cere redefinită filosofia cheltuielilor comune în bugetul Uniunii Europene? Știm cu toții că există noi provocări, precum migrația, terorismul, amenințările cibernetice, apărarea, conectivitatea digitală, asistență externă în absența contribuției Marii Britanii și așa mai departe. Probleme care nu existau, să zicem, acum șapte ani, când s-a pus la cale precedentul cadru financiar 2014 - 2020", susține oficialul BNR.

"Este clar că pentru aceste noi provocări actualul buget de 1% din PIB-ul comunitar nu poate răspunde tuturor acestora. Comisia Europeană propune o schimbare de paradigmă și anume ca fiecare stat membru să se raporteze la bugetul multianual ca la o listă de priorități de îndeplinit pentru bunăstarea cetățenilor europeni și nu ca la o listă de cheltuieli care trebuie suportate", afirmă Lazea.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană propune ca mai întâi să aibă loc o discuție despre Europa pe care ne-o dorim și abia apoi să decidem asupra bugetului corespunzător.

De asemenea, economistul-șef al BNR a spus că instituția a desfășurat un test privind preferințele publicului informat.

Testul a presupus distribuirea unui tabel unui număr de 44 de directori, consilieri și consultanți strategici, cărora li s-a solicitat să bifeze opțiunea preferată în ceea ce privește creșterea/descreșterea importanței și implicit bugetului alocate fiecărei activități. Răspunsurile au fost anonime, pentru a asigura deplina obiectivitate a testului. S-au primit răspunsuri anonime de la 13 persoane.

Lazea a precizat că participanții s-au împărțit, ad hoc, în două "tabere": cei care au pus pe primul loc un efort financiar cât mai redus și în concluzie au ales opțiunea status quo la multe din propuneri și cei care au considerat în primul rând meritul politicii în sine și abia în subsidiar costul suplimentar.

Potrivit acestuia, în cazul particular al României, dacă s-ar aplica toate propunerile Comisiei Europene în variantele maximale, o contribuție mărită cu circa 40% s-ar traduce într-o creștere a contribuției anuale de la circa 1,5 miliarde de euro la aproximativ 2,1 miliarde de euro. În schimb, România ar căpăta, teoretic, acces la o mulțime de programe și proiecte comunitare noi. Pe medie, respondenții au fost de acord cu o creștere de 14,4% a cheltuielilor și respectiv a contribuțiilor la bugetul comunitar.