Ungaria și Polonia au blocat luni prin veto o decizie esențială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomați europeni pentru agenția DPA, transmite Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunțat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfășurată luni, statele membre au confirmat, prin majoritate calificată, regimul de condiționalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privința deciziei privind resursele proprii nu s-a obținut unanimitatea necesară din cauza opoziției a două state membre.
Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Consiliului European, Charles Michel, că țara sa va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiționalității accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Potrivit Budapestei, ”natura pretinselor încălcări nu este precis definită, ceea ce ar conduce la sancțiuni financiare motivate politic prin folosirea unor standarde duble”.
"Fondurile europene nu sunt donații caritabile, ci plăți la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE, a declarat la rândul ei ministrul ungar al justiției, Judit Varga.
Polonia a avertizat de asemenea că va opune veto bugetului european. Criteriul statului de drept ”este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituțională, politică, de o limitare radicală a suveranității”, a declarat luni ministrul polonez al justiției, Zbigniew Ziobro.
Parlamentul European (PE) și Germania, care deține președinția Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiționalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) și cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independența justiției sau libertatea presei și decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE.
