Standard & Poor's a menținut ratingul României la "BBB minus /A-3", cu perspectivă negativă

Standard & Poor's (S&P) a confirmat vineri la "BBB minus /A-3" ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și lei și a menținut perspectiva negativă, potrivit unui comunicat al agenției de evaluare financiară, citat de Agerpres.

S&P se așteaptă ca economia să se contracteze cu 5,2% în 2020, iar deficitul bugetar să ajungă la 9,2% din PIB. Pentru ultima rectificare bugetară, Guvernul a folosit proiecția de 4,2% pentru contracția economiei și 9,1% din PIB pentru deficit.

Pentru anul viitor, S&P estimează o creștere de 4%, dar revenirea la nivelul din 2019 nu se va produce mai devreme de 2022.

În scenariul de bază al agenției, după alegerile parlamentare din decembrie, viitorul Guvern va implementa eforturi credibile de consolidare, pentru a stabiliza nivelul datoriei sub 60% din PIB, dar dinamica politică complexă rămâne un factor de risc major.

Prin urmare, S&P confirmă la "BBB minus /A-3" ratingul României, perspectiva este negativă.

Această încadrare se bazează pe riscurile la adresa echilibrelor fiscale și externe ale României în următoarele 12 luni. Acestea se vor materializa probabil dacă factorii de decizie politică nu reușesc să vină cu un plan credibil de reducere a dezechilibrelor bugetare.

S&P ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate o perioadă mai îndelungată decât a anticipat agenția, din cauza provocărilor cu care se va confrunta politica fiscală după alegeri. În opinia agenției, costurile de finanțare ale României ar putea crește dacă viitorul Guvern nu reușește să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale.

În scenariul optimist, S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva de rating dacă viitorul Guvern implementează rapid consolidarea fiscală, ceea ce ar duce la stabilizarea finanțelor publice.

Un alt aspect pozitiv în analiza de țară este că, în ciuda deteriorării din 2020, nivelul datoriei României rămâne moderat. Mai mult, S&P anticipează că viitorul Executiv va continua probabil să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a sprijini redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze rigiditățile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Acestea includ majorări costisitoare de pensii și alte beneficii sociale. Incertitudinile politice sunt exacerbate de peisajul politic complex și conflictual, care ar putea face dificilă construirea unei coaliții după alegeri, se arată n raportul agenției de evaluare financiară.

Absorbția fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deși se mențin riscurile de implementare, apreciază S&P. Agenția se așteaptă ca inflația să rămână stabilă, iar presiunile asupra cursului de schimb să fie ținute sub control în urma măsurilor BNR.

În ceea ce privește efortul de combatere a pandmiei COVID-19 și efectelor economice adverse, S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB. Incluzând efectul bugetar al stabilizatorilor automați, cum ar fi de la ajutorul de șomaj, agenția anticipează că măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2%.

Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale și majorarea cheltuielilor sociale (pensiile și alocațiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar. S&P estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în acest an, incluzând un declin al veniturilor din cauza scăderii economiei, care va face ca datoria să depășească 40% din PIB.

În condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile se situează acum la aproximativ 90%, o eventuală majorare a pensiilor cu 40% ar fi făcut ca acestea să depășească veniturile fiscale guvernamentale în 2021, apreciază S&P.

Agenția nu se așteaptă ca Executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autoritățile vor căuta să ajusteze componența structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puțin rigide și îmbunătățind colectarea taxelor, în timp ce se reduce gradual deficitul. S&P se așteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 și de 5,5% din PIB în 2022.

De asemenea, agenția estimează că deficitul de cont curent se va situa în jur de 5% din PIB până în 2023. În opinia S&P, adâncirea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate.

Sectorul bancar, predominant deținut de bănci străine, rămâne solid, în opinia S&P, care vede riscuri limitate pentru Guvern. Piața românească insuficient dezvoltată a prevenit sectorul financiar să acționeze ca intermediar sau catalizator al activității economice.

Cum împrumuturile către sectorul privat se situau la 25% din PIB în martie 2020, sectorul bancar din România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară, apreciază agenția.