România are proporția ideală de împărțire a datoriei, dar a luat în ”greutate”

România este ca o fată frumoasă care ia în greutate. În România datoria guvernamentală este împărtită aproape exclusiv 50%-50% între cea către bănci înregistrate în România și împrumtatori externi nerezidenti (investitorii instituționali care achiziționează titlurile de stat emise pe piatele internaționale). În ciuda acestui proporții ideale viteza de creștere a datoriei publice nu este considerată sănătoasă de către specialiști. Ddupă cum se arată într-un comunicat publicat de Eurostat.. chiar dacă 5% din datoria guvernamantlă a României este pe termen scurt. Cu alte cuvinte Guvernul nu ar trebui sa aiba o preisune foarte mare pentru achitarea acesteia.Cel putin față de Suedia (25%). Bulgaria si Polonia stau însă mai bine decâ România la acest capitol.Structura datoriei publice diferă foarte mult de la stat la stat, în funcție de sectoarele care generează cea mai mare parte a datoriei guvernamentale: companii financiare rezidente (în general bănci înregistrare în țara respectivă), nerezidente (bănci din afara țării), alti creditori nerezidenti ( cumpărtorii instituționali de titluri de stat emise pe piețele externe).Cea mai mare pondere a non-rezidenților în datoria guvernamentală s-a înregistrat anul trecut în Cipru (82%). Deși Grecia ar trebui sa fie pe primul loc, datoria publica a statului elen nu a mai fost prinsă în grafic, dimensiunea sumelor cu care a fost creditată Grecia să evite colapsul fiind de peste 200 miliarde euro (practic Grecia nici nu și-a ma gestionat singură datoria publică până sătptămâna aceasta).  Urmează în acest clasament Lituania (73%), Letonia (68%), Finlanda, Austria și Slovenia (toate cu 67%),La polul opus, cele mai mari proporții din datoriile guvernamentale generate apatinand companiilor financiare rezindente (bancilor înregistrate în țara respectivă) se înregistrează în Suedia și Danemarca (ambele 69%), urmate de Olanda, Malta și Italy (toate cu 62%).În general, în țările UE, mai puțin de 10% din datorie provine de la rezidenții din sectoarele non-financiare (ONG-uri, gospodării și fundații care susțin gospodării). Excepțiile sunt Malta (26%), Ungaria (20%), Portugalia (13%) și Irlanda (11%).[caption id="attachment_4485" align="alignnone" width="710"]

Sursa: Eurostat[/caption]Suedia este țara care anul trecut a avut cea mai mare proporție a datoriei pe termen scurt în totalul datoriei guvernamentale (25%). Pe locurile următoare se află Ungaria (18%) și Portugalia (17%). Italia (13%), Danemarca (11%), Finlanda și Franța (ambele cu 10%) au de asemenea, mai puțin sau în jur de 10% din datorie trasată pe termen scurt.De partea cealaltă a ierarhiei, ponderile cele mai mici le au Bulgaria, Lituania, Polonia, Slovacia. România se situează undeva în partea de jos a clasamentului, cu o datorie pe termen scurt în jur de 5% din total.Obligațiunile guvernamentale au reprezentat în 2017 principalul instrument în majoritatea statelor membre. Pe primul loc la acest capitol se află Cehia, cu 92% din totalul datoriei guvernamentale în aceste titluri. Urmează Malta (91%), Ungaria (88%), Marea Britanie și Slovenia (ambele 87%), Slovacia (86%), Franța și Spania ambele (85%), Italia (84%).În contrast, împrumuturile clasice au fost prezente în mare parte în Estonia (85%), Grecia (81%), Cipru (64%). De asemenea, împrumuturile au fost utilizate pe scară relativ largă în Luxemburg (33%), Croația (32%), Portugalia (31%) și Suedia (29%).Depozitele bancare și rezervele valutare au reprezentat cote mici în cadrul datoriei, cu excepția unor țări precum Irlanda și Marea Britanie (ambele 11%), Portugalia (10%), Italia (8%).