Portiția legislativă din Parlament. Procesatorii scapă de plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază

Prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază până la data de 31 decembrie ascunde modificări de substanță, adoptate departe de ochii publicului larg. Deși măsura este promovată ca un scut în fața inflației, analiștii din domeniu avertizează că modificările operate recent în comisii anulează aproape complet utilitatea legii. Consultantul economic Adrian Negrescu cataloghează decizia legislativă drept o simplă acțiune de fațadă, menită doar să mimeze implicarea statului în protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor, în timp ce marii actori din piață primesc o libertate totală în stabilirea propriilor marje de profit.

Dincolo de discursurile politice optimiste, realitatea din textul legii arată o schimbare de strategie cu impact direct asupra prețului final de la raft. Modificarea introdusă în Parlament elimină complet procesatorii de alimente din schema de plafonare, o decizie a cărei logică economică rămâne complet neexplicată de către aleși.

Mână liberă la scumpiri în sectorul de procesare

Această breșă legislativă transformă o măsură de protecție socială într-un instrument ineficient. Din acest moment, în timp ce restul lanțului comercial rămâne sub incidența plafoanelor stricte, procesatorii pot majora adaosul comercial fără nicio barieră legală, putând ajunge teoretic la procente uriașe, de până la 300%, fără ca autoritățile statului să mai poată interveni. Situația demonstrează, în opinia specialiștilor, caracterul profund disfuncțional al strategiei guvernamentale de control al prețurilor.

Efectele pe termen lung depășesc însă simplul cost al coșului zilnic de cumpărături. Intervențiile de acest tip, modificate imprevizibil din rațiuni politice sau din lipsă de expertiză economică, riscă să destabilizeze mediul de afaceri autohton. Dincolo de distorsionarea concurenței loiale pe piața alimentară, astfel de mecanisme administrative pot speria investitorii străini, care își reevaluează prezența într-o economie marcată de reguli instabile. Semnele de întrebare planează acum și asupra reacției instituțiilor de reglementare, în condițiile în care Consiliul Concurenței ar trebui să analizeze dacă noile privilegii acordate procesatorilor nu încalcă normele pieței libere.

Lista produselor teoretic protejate de lege

În ciuda portițelor lăsate în favoarea procesatorilor, cadrul legal menține restricțiile de adaos pentru restul distribuitorilor și retailerilor, vizând un pachet de 17 categorii de produse alimentare de larg consum. Printre produsele care ar trebui să beneficieze de o stabilitate a prețului se numără sortimentele de pâine albă simplă cu gramaje cuprinse între 300 și 500 de grame, laptele de consum de un litru cu 1,5% grăsime, brânza telemea de vacă comercializată la vrac, iaurtul simplu de vacă și smântâna.

De asemenea, lista include ingredientele esențiale din bucătăriile românilor, cum sunt făina albă de grâu de tip „000”, mălaiul, uleiul de floarea-soarelui, zahărul alb tos, ouăle de găină de calibrul M, untul și magiunul. În zona produselor proaspete, plafoanele vizează carnea de pui și de porc, cartofii albi, precum și legumele și fructele comercializate în regim de vrac. Cu toate acestea, eficiența menținerii acestor produse pe lista de protecție rămâne sub semnul întrebării, atât timp cât materia primă procesată la începutul lanțului poate fi scumpită fără nicio restricție.