Raport ASF: Volumul total al activității de subscriere a crescut cu 11%, la 23,4 miliarde lei, anul trecut

Volumul total al activității de subscriere (inclusiv sucursale) s-a situat la valoarea de 23,4 miliarde lei în anul 2024, în urcare cu 11%, arată un raport publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

”Pe piața asigurărilor din România 25 de societăți sunt autorizate de ASF să desfășoare activitate, iar 14 sucursale derulează activitate în baza dreptului de stabilire (Freedom of Establishment). Volumul total al activității de subscriere (incl. sucursale) s-a situat la valoarea de 23,4 miliarde lei în anul 2024, din care 81% reprezintă prime brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale, iar 19% sunt pentru asigurările de viață”, arată raportul ASF.

Dinamica activității de subscriere a fost una pozitivă în anul 2024 comparativ cu anul anterior, în creștere cu 11%, susținută atât de avansul înregistrat de primele brute subscrise de societățile autorizate de ASF (+9%), cât și de creșterea volumului de prime brute subscrise de sucursalele care derulează activitate pe teritoriul României (+23%).

 Valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF, sucursale și societățile care își desfășoară activitatea în baza libertății de a presta servicii (FoS) s-a situat la aproximativ 9,94 miliarde lei în anul 2024, în creștere cu 7% comparativ cu anul precedent.

În ceea ce privește solvabilitatea societăților de asigurare autorizate și supravegheate de ASF, ratele la nivelul pieței asigurărilor se mențineau supraunitare la finalul lunii decembrie 2024. Comparativ anul precedent, rata SCR a scăzut, pe fondul creșterii mai rapide a cerinței de capital de solvabilitate (+22%) față de dinamica fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate (+18%). 

Indicatorul de lichiditate pentru activitatea de asigurări generale (3,09) a scăzut ușor comparativ cu situația înregistrată la finalul anului 2023 (3,14). Valoarea activelor lichide a crescut cu 20%, iar obligațiile pe termen scurt ale asigurătorilor s-au majorat cu 23%. În cazul activității de asigurări de viață, indicatorul a crescut. Îmbunătățirea lichidității pentru activitatea de asigurări de viață a avut loc pe fondul creșterii activelor lichide cu 18%, în timp ce obligațiile pe termen scurt au crescut într-un ritm mai scăzut (+15%) față de finalul lui 2023.

Volumul total al indemnizațiilor brute plătite (incl. sucursale) s-a situat la valoarea de circa 10,6 miliarde lei în anul 2024, din care 82% reprezintă indemnizații brute plătite pentru activitatea de asigurări generale, iar 18% sunt pentru asigurările de viață.

Valoarea totală a investițiilor societăților de asigurare (inclusiv activele deținute pentru unitlinked) se situa la 31,6 miliarde lei, în creștere cu 17% față de finalul anului 2023. Societățile de asigurare din România investesc preponderent în instrumente cu venit fix, în principal în obligațiuni guvernamentale, ce dețin o pondere de circa 66% în valoarea totală a investițiilor la finalul trimestrului IV 2024.

”În anul 2024, nu au intervenit schimbări semnificative în structura portofoliului investițional față de finalul lui 2023. Ponderea investițiilor în obligațiuni guvernamentale a crescut cu 3,3 puncte procentuale în totalul investițiilor, pe fondul creșterii cu 24% a valorii investițiilor în titluri de stat”, se menționează în raportul ASF.

 La finalul anului 2024, valoarea rezervelor tehnice conform regimului Solvabilitate II se situa la 22,1 miliarde lei, în creștere cu 19% față de anul anterior. Dinamica pozitivă a fost susținută atât de majorarea valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurări generale (+23%), cât și de creșterea valorii rezervelor constituite pentru asigurările de viață (+15%).

 Din valoarea totală a rezervelor tehnice, 59% sunt constituite pentru activitatea de asigurări generale, iar 41% pentru activitatea de asigurări de viață. Gradul de cedare în reasigurare din perspectiva primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu perioada similară din anul anterior, dar și față de celelalte perioade analizate.

Valoarea primelor distribuite de companiile de brokeraj pentru asigurătorii români și sucursale (asigurări generale și de viață) a crescut cu circa 10% față de anul precedent, pe fondul creșterii volumului de prime distribuite pentru ambele segmente (asigurările generale: +10% și asigurările de viață: +19%). 

În anul 2024, companiile de brokeraj au distribuit circa 69% din volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurătorii români și sucursale. Gradul de intermediere pentru asigurările generale este de 81,40%, iar pentru asigurările de viață este de 13,39%. 

Contextul macroeconomic european și național

Evenimentele geopolitice și economice majore, cum ar fi alegerile europene și franceze sau schimbările economice din SUA, au contribuit la creșterea volatilității pe piețele financiare în 2024. Divergența dintre piețele de acțiuni din SUA și UE s-a accentuat, cu acțiunile americane în creștere rapidă, în timp ce piețele europene au avut o evoluție caracterizată de stabilitate si creștere modestă.

Riscurile geopolitice au fost ridicate în 2024, fiind influențate de schimbările politice din Germania și Franța. Schimbările anticipate în politica economică a SUA, inclusiv posibile tarife comerciale și măsuri de reducere și simplificare a reglementărilor piețelor financiare ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei globale. Volatilitatea piețelor poate creste o dată cu materializarea riscului de fragmentare economică globală, determinată de schimbările induse de noua administrație americană, ceea ce poate afecta fluxurile comerciale și financiare internaționale.

Principalele bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, însă există incertitudini privind amploarea și ritmul viitoarelor reduceri. Divergențele dintre politica monetară a UE și cea a SUA pot influența piețele financiare și cursul valutar, afectând competitivitatea economică a regiunii.

Relaxarea condițiilor financiare globale depinde în mare măsură de reducerea ratelor de creditare. Totuși, în zona euro, standardele de creditare bancară au rămas relativ neschimbate. Există incertitudini legate de momentul și amploarea reducerii ratelor dobânzilor, ceea ce poate influența piețele financiare și fluxurile de capital. Prețurile petrolului au fluctuat semnificativ în a doua jumătate a anului 2024. După o scădere inițială cauzată de o cerere mai redusă, acestea au crescut în octombrie din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

Evoluții macroeconomice si financiare la nivel european

În ciuda unei îmbunătățiri generale a economiei, piețele financiare din Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu incertitudini semnificative, generate de factori economici globali și politici. În a doua jumătate a anului 2024, piețele financiare europene au continuat să reziste în fața unor provocări tot mai mari. Volatilitatea a crescut, iar incertitudinile geopolitice și riscurile economice au rămas la cote ridicate. Previziunile Comisiei Europene pentru PIB-ul UE au fost revizuite ușor în scădere, fiind estimate la 0,9% în 2024 și 1,5% în 2025.

Pe plan global, Fondul Monetar Internațional menține o creștere stabilă de 3,2%. Tensiunile politice s-au intensificat atât în Europa, cât și pe scena internațională. Problemele bugetare, datoria publică și disputele comerciale au devenit surse de instabilitate, amplificate de ascensiunea piețelor bursiere și a cripto-activelor, care s-au desprins tot mai mult de fundamentele economice. Totodată, creșterea rapidă a bursei americane și a piețelor cripto ridică riscul unor corecții bruște, care ar putea destabiliza și mai mult climatul investițional. În același timp, tehnologia a adus noi amenințări, iar atacurile cibernetice și riscurile hibride au crescut pe fondul tensiunilor globale. 

Perspectivele macroeconomice pentru 2025 indică o îmbunătățire graduală, dar nu fără provocări. PIBul UE este estimat să crească cu 1,5%, însă ritmul redresării diferă între state.

La nivel global, economia ar urma să avanseze cu 3,2%, conform prognozelor FMI. Cu toate acestea, riscul fragmentării economice rămâne ridicat, pe măsură ce noua administrație americană își conturează politica economică și comercială. Inflația continuă să scadă, dar nu fără oscilații.

În ceea ce privește îndatorarea publică, aceasta a înregistrat o ușoară scădere la nivelul UE, însă riscurile de credit vor persista, în special pentru companiile care trebuie să refinanțeze datorii în 2025, confruntându-se cu costuri de finanțare mai ridicate.

Fragmentarea geopolitică poate conduce însă la o creștere a îndatorării publice in Uniunea Europeană pe fondul creșterii bugetelor alocate sectorul european de apărare.  Indicele de incertitudine a politicii economice a crescut semnificativ în a doua jumătate a anului, reflectând îngrijorările legate de viitorul politic și economic al marilor economii. În acest climat tensionat, piețele financiare rămân vulnerabile la șocuri externe și la o posibilă amplificare a aversiunii față de risc.