Isărescu: O bună parte din deficitul comercial este acoperit de românii plecați la muncă

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că este dificil pentru ei să calculeze exact nivelul remitenților, pentru că o bună parte nu se efectuează prin intermediul băncilor. Însă se observă o tendință pozitivă prin creșterea sumelor trimise pentru mici investiții productive.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că analiza fluxurilor de bani de la românii plecați în străinătate poate arătă detalii importante. Astfel, se pot identifica regiunile cu cele mai mari remitențe, pe de o parte și de cealaltă parte, regiunile de unde au plecat cei mai mulți români.

În al doilea rând se observă că dacă inițial au fost trimiși bani pentru a-și susține familiile rămase acasă, în prezent se observă că remiterile sunt pentru mici investiții. „Din patriotism local, din patriotism general, din nevoie, din aspirație”, a spus vineri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate.

„Analiza remitențelor bănești ale românilor din străinătate arată că unii au trimis bani în țară pentru a începe activități de afaceri, iar acesta este un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiții, investiții productive” a mai spus Isărescu.

Conform datelor BNR, remitențele bănești ale românilor din străinătate au fost de 3,79 miliarde euro în 2017, în creștere față de 2016 când au fost de 3,15 miliarde euro.

În primul trimestru, valoarea acestora s-a cifrat la 720 milioane de euro. Aceste remitențe dau și o aproximare relativ exactă a celor plecați să lucreze în afara țării: în jur de 3,5 milioane de români.

"Această instituție se ocupă de statistica balanței de plăți, această instituție înțelegând Banca Națională a României, și statistica balanței de plăți este o statistică dificilă. De câțiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plățile și încasările externe, ci o facem pe bază de studii. Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăților și încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. Ori în balanța de plăți a României o să vedeți cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate", a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit Guvernatorului, o parte din migranți au plecat din sate, din comune și probabil vor să deschidă la întoarcerea în țară, ei sau rudele lor, afaceri în agricultură. Acest lucru ar avea un efect pozitiv extraordinar asupra României cel puțin din două motive. Primul ar fi că potențial agricol al României este subvalorificat și în al doilea rând că alături de investițiile mari, la fel de importante, poate chiar mai bune, ar fi și investițiile mici care ar stabiliza forța de muncă și ar duce la unități antreprenoriale de natură să valorifice resursele locale. ”Sunt și eu curios care e potențialul de investiții al romnânilor din afara țarii!”, a încheiat Isărescu.

Remitențele - sau banii trimiși în țară de către românii care lucrează în străinătate - sunt foarte greu de măsurat cu precizie, existând situații în care aceștia nu parvin rudelor prin intermediul băncilor sau firmelor de transfer rapid, ci la plic prin șoferii de autocare, cash transmis prin prieteni sau colegi care se întorc în țară sau chiar proceduri mai sofisticate: românii își fac un card la o bancă străină, vin cu cardul și îl lasă unei rude din țară, iar cardul este alimentat tot din străinătate, fără a fi luat în vreo evidență națională.

Experții în migrație spun că nivelul remitențelor poate fi cel mult un proxy pentru intenția de a reveni în țara a celui care trimite bani. Remiterea de sume consistente poate fi asociată cu ipoteza construcției unei case sau a intenției ferme de revenire în România, în vreme ce remiteri în scădere poate fi asociată cu ipoteza inversă.