Isărescu: Creditarea se menține pe un trend descendent

Nu este un secret faptul că gradul de intermediere financiară din România, deși se plasează la cel mai scăzut nivel dintre țările membre ale Uniunii Europene, se menține pe un trend descendent (27 la sută la finele anului 2017, față de vârful de aproape 40 la sută atins în 2011),a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în conferința “Creditarea – provocări și oportunități”, organizată de Institutul Bancar Român.

Evident, motivele unei astfel de evoluții nu sunt lipsite de relevanță, spune guvernatorul

Declinul intermedierii financiare s-a produs în condițiile în care, totuși, în ultimii ani s-au consemnat creșteri ale creditului acordat sectorului privat – circa 5 la sută în 2017 și peste 6 la sută în termeni anuali în ianuarie-mai 2018. Evoluția sugerează că, fără a fi determinant, efectul de numitor – creșterea economică alertă, bazată nu pe credit bancar, ci pe stimuli fiscali și pe măsuri de majorare a veniturilor – este relevant, a explicat șeful Băncii Centrale.

Importanți mi se par însă factorii care influențează dinamica și structura stocului de credite acordate sectorului privat. Aș menționa, în primul rând, procesul de curățare a bilanțurilor băncilor de credite neperformante, intensificat începând cu anul 2014, ale cărui efecte au contrabalansat, în proporție considerabilă, fluxul de credite noi, subliniază acesta.

Tendințele divergente ale componentelor creditului neguvernamental – dinamică anuală alertă a creditului în lei (peste 16 la sută pe parcursul anului 2018), în contrast cu declinul celui în valută și creștere semnificativ mai rapidă a creditului acordat populației (9,2 la sută) comparativ cu acel acordat companiilor nefinanciare (2,6 la sută) – scot în evidență și alți factori de influență.

În divergența observată la nivelul compoziției pe monede, un rol important a revenit procesului de dezintermediere transfrontalieră, care a contribuit semnificativ la contracția creditului în valută. În același sens au acționat măsurile prudențiale implementate în perioada 2011-2012, inclusiv la recomandarea Comitetului European de Risc Sistemic. Dispariția avantajului de cost al creditului în valută, odată cu coborârea ratelor dobânzilor în lei la minime istorice și o mai bună percepție a riscului valutar au accentuat această tendință, a arătat Mugur Isărescu.

Creșterea modestă a creditului acordat companiilor nefinanciare aduce în discuție persistența unor vulnerabilități structurale, care limitează accesul firmelor la finanțarea bancară. Astfel, în anul 2016 – ultimul an pentru care sunt disponibile informații bilanțiere centralizate –, o treime dintre firme au raportat pierderi (aproximativ jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv). În plus, 44 la sută dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. Iar o astfel de situație nu a constituit o particularitate a anului 2016, ci o constantă a ultimului deceniu, indiferent de faza ciclului economic: în medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 și 50 la sută din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu un nivel al capitalizării sub limita reglementată a depășit 40 la sută, explică guvernatorul.