Alertă CNSM: Stocul de împrumuturi la Prima Casă a căpătat dimensiune sistemică

Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) avertizează că volumul creditelor acordate prin programul 'Prima casă' a căpătat o dimensiune sistemică, atât în ceea ce privește stocul de împrumuturi cât și în ceea ce privește fluxul de credit ipotecar și este necesară țintirea mai bună a programului din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare, arată Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), publicat vineri.

Documntul precizează că gradul de îndatorare de menține, totuși, sustenabil.

"În prezent, volumul creditelor acordate prin programul 'Prima casă' a căpătat o dimensiune sistemică, atât în ceea ce privește stocul de împrumuturi (31,9 miliarde lei, reprezentând 26% din total credite acordate populației, la martie 2018), cât și în ceea ce privește fluxul de credit ipotecar (acesta a totalizat 64% din cel acordat în anul 2016 și 58% din cel acordat în anul 2017)", arată raportul.

În condițiile majorării importante a prețurilor imobiliare și ale avansului susținut al creditării populației, acordarea de împrumuturi ipotecare 'Prima casă' cu un LTV (avansul solicitat la acordarea creditului n.r.) de până la 95%, și luând în considerare dimensiunea sistemică a acestui portofoliu, po fi generate vulnerabilități în eventualitatea unor ajustări viitoare, potrivit raportului.

Caracterul sistemic al programului poate crea probleme din punct de vedere al stabilității financiare, în special prin suprastimularea cererii de locuințe, existând deja semnale de îngrijorare privind evoluțiile recente ale prețurilor locuințelor, creșterea expunerii statului față de sectorul bancar în opoziție cu tendințele observate la nivel european în ceea ce privește reglementarea prudențială (în prezent, valoarea garanțiilor este de aproximativ 21,5 miliarde lei), supraîndatorarea debitorilor, în condițiile în care gradul de îndatorare a persoanelor care au contractat credite 'Prima casă' este unul ridicat chiar și în condițiile unui nivel scăzut al ratelor de dobândă și creșterii veniturilor, iar aceste credite au o senzitivitate ridicată la modificarea ratei dobânzii, avertizează CNSM.

În acest context, este necesară țintirea mai bună a programului 'Prima casă' din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare, menținându-se totodată un grad de îndatorare sustenabil.

Ca urmare a identificării unor vulnerabilități structurale cu privire la sănătatea companiilor nefinanciare din România, ce au implicații negative importante asupra stabilității sistemului financiar românesc, respectiv persistența rezultatelor negative pentru un grup numeros de firme, calitatea precară a capitalurilor proprii și numărul ridicat de firme cu capitaluri proprii sub limita reglementată sau inactive, CNSM a adoptat Recomandarea nr. R/6/2017, prin care Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu Banca Națională, va  înființa un grup de lucru care să aprofundeze analizele privind sănătatea financiară a firmelor și să identifice soluții pentru ca, atât în sectorul public, cât și în cel privat constrângerile bugetare ale firmelor să devină ferme.

O altă vulnerabilitate la adresa stabilității financiare se referă la creșterea îndatorării populației, ce poate avea efecte negative importante atât asupra sistemului financiar, cât și asupra creșterii economice viitoare. În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat
considerabil, o treime dintre debitorii care au contractat un credit în ultimul an având, în medie, un grad de îndatorare de peste 55%.

Potrivit raportului, îndatorarea totală a populației a fost în creștere pe parcursul anului 2017, avansând cu 8,1% în termeni anuali, pe fondul continuării majorării creditării bancare într-un ritm alert (+7,5%).

Gradul de îndatorare la nivelul individual al debitorilor, exprimat ca raportul între serviciul datoriei și venit, era de circa 28% pentru creditele aflate în stoc în luna martie 2018, în timp ce pentru debitorii care au contractat împrumuturi noi în ultimele 12 luni acesta a fost marginal mai ridicat (31%).

O vulnerabilitate importantă rămâne asimetria gradului de îndatorare după venit, în contextul în care DSTI (debt service-to-income, gradul de îndatorare, n.r.) pentru debitorii care câștigă între salariul minim reglementat și salariul mediu pe economie este semnificativ mai mare decât cel aferent persoanelor cu venituri mai mari.

Gradul de îndatorare este puternic senzitiv la șocuri asupra ratei de dobândă, în cazul cărora acesta ar înregistra cea mai mare creștere (comparativ cu materializarea unor șocuri asupra cursului de schimb sau venitului). În cazul unei creșteri a ratei dobânzii cu două puncte procentuale, debitorii cu credite ipotecare ar experimenta o creștere medie a gradului de îndatorare de circa 6 puncte procentuale și cei cu credite de consum o majorare de circa un punct procentual.

O scădere cu 6% a salariilor debitorilor ar putea conduce la o majorare a DSTI cu circa două puncte procentuale pentru cei cu credite ipotecare și cu aproximativ 1,5 puncte procentuale pentru debitorii cu credite de consum. În același timp, o depreciere substanțială a monedei naționale ar avea un efect moderat asupra debitorilor cu credite ipotecare (creștere a DSTI cu circa 3 puncte procentuale), în contextul reducerii stocului de împrumuturi în valută.

"Derularea modelelor de estimare a probabilității de nerambursare a populației relevă faptul că unul dintre principalii factori explicativi este gradul de îndatorare a debitorilor. O creștere cu 10 puncte procentuale a DSTI conduce la o majorare a probabilității de nerambursare cu 6% în cazul creditului ipotecar și cu 3% în cazul celui de consum. Mai mult, pe baza evoluțiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde să fie asociat cu volume mai mari de neperformanță. Rata NPL aferentă portofoliului de credite cu DSTI peste 60% este de 10%, de două ori mai mare față de valoarea aferentă întregului portofoliu de expuneri acordate populației", subliniază raportul.

Astfel, potrivit acestora, șocurile economice sau financiare care pot afecta gradul de îndatorare ar avea așadar un impact direct asupra stării de neperformanță a debitorilor. În mod deosebit, efectul majorării ratelor de dobândă cu circa 2 puncte procentuale asupra DSTI s-ar translata într-o creștere a probabilității de nerambursare pe un orizont de un an cu circa 6% în cazul creditului ipotecar și cu aproximativ 0,7% în cazul celui de consum. Materializarea cumulată asupra DSTI a unor șocuri de dobândă (+2 puncte procentuale), venit (-6%) și curs de schimb (+35%) ar conduce la o creștere a probabilității de nerambursare cu 20% pentru debitorii cu credite ipotecare și cu 2% pentru cei cu credite de consum.