România înregistrează din nou, joi, cel mai ridicat preț mediu al energiei electrice din Europa, potrivit datelor colectate în timp real de pe piețele europene de energie. Cu un preț mediu de 0,3225 euro/kWh, piața românească devansează Bulgaria, Austria și Ungaria, într-o clasare care confirmă presiunea ridicată asupra consumatorilor din regiune, arată agregatorul KWHprice.
Potrivit datelor pentru 5 noiembrie, România afișează un preț mediu de 0,3225 euro/kWh, urmată de Bulgaria, cu 0,3113 euro/kWh, Austria, cu 0,3077 euro/kWh, și Ungaria, cu 0,3071 euro/kWh. Acestea sunt cele mai ridicate valori înregistrate în Europa pentru ziua de joi, arată datele KWHprice.
La polul opus se află statele nordice, care continuă să beneficieze de cele mai reduse costuri ale energiei electrice. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în Suedia, cu două prețuri de 0,0025 euro/kWh și 0,0059 euro/kWh și de Finlanda, cu 0,0061 euro/kWh.
Diferența dintre România și cea mai ieftină piață europeană depășește de peste 120 de ori nivelul prețului mediu, evidențiind contrastul major dintre Europa de Sud-Est și țările nordice, unde producția hidro și condițiile specifice ale pieței mențin costurile la niveluri extrem de reduse.
Valoarea mediană a piețelor analizate a fost de 0,2574 euro/kWh, nivel înregistrat în Germania.
Față de ziua precedentă, configurația din vârful clasamentului s-a modificat. Dacă miercuri Polonia avea cea mai scumpă energie electrică, joi Austria a urcat pe poziția a treia în clasamentul european.
De ce sunt țările din Europa de Est și Centrală în topul celor mai scumpe piețe?
Potrivit unei analize publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), una dintre principalele probleme ale Europei de Sud-Est rămâne „capacitatea limitată de interconectare transfrontalieră”. Instituția notează că „o utilizare mai eficientă a capacității de rețea disponibile între Europa de Sud-Est și restul Uniunii Europene ar fi putut contribui la reducerea suplimentară a presiunii asupra sistemului regional”.
Un dezechilibru local, semnalat de ACER și observabil în valul de scumpiri din 2026 din România, este dependența de capacitățile fotovoltaice. Ziua, acestea reduc prețurile, însă problema apare seara, când producția solară scade brusc, iar consumul rămâne ridicat. Dacă nu există suficiente hidrocentrale, baterii sau centrale flexibile pe gaze, prețul energiei explodează.
De asemenea, România, Bulgaria și Polonia au încă puține instalații de stocare la scară mare comparativ cu necesarul sistemului. Energia ieftină produsă la prânz nu poate fi păstrată în cantități suficiente pentru orele de seară.
