UE avertizează guvernele să nu exagereze cu sprijinul energetic: „Cheltuielile excesive pot duce la o nouă criză fiscală”

Dombrovskis: „Cheltuielile excesive ar avea implicații fiscale grave”

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că „cheltuielile excesive ar avea implicații fiscale grave”, amintind că puterea de foc financiară a guvernelor s-a redus semnificativ în urma crizelor recente. Bruxelles-ul solicită ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de preț să fie limitate în timp și aplicate doar sectoarelor vulnerabile.

„Avem o marjă de manevră fiscală restrânsă, așa că orice măsură trebuie să fie temporară și precis direcționată”, a declarat Dombrovskis. Comisia Europeană oferă în prezent „asistență tehnică” statelor membre pentru a concepe mecanisme financiare compatibile cu regulile bugetare europene, potrivit Financial Times.

Dan Jørgensen: „Evitați repetarea crizei energetice din 2022”

Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a explicat că Bruxelles-ul urmărește să prevină o repetare a crizei energetice din 2022, care a dus la inflație galopantă și deficite în creștere. „Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății”, a avertizat el, îndemnând la „coordonare și prudență” între guverne.

Italia, Polonia și Spania reduc taxele pe combustibil

În ultimele săptămâni, mai multe țări – inclusiv Italia, Polonia și Spania – au redus taxele pe combustibil, în timp ce Roma și alte capitale au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a apreciat că Bruxelles-ul va trebui „să dea dovadă de flexibilitate” față de limitele de deficit, după ce Italia a depășit ușor pragul de 3% din PIB în 2025.

Între timp, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut Comisiei Europene să introducă o taxă la nivelul UE asupra profiturilor companiilor energetice pentru a reduce presiunea asupra bugetelor naționale.

UE ar putea înfrunta a treia criză majoră în șase ani

Potrivit datelor Eurostat, datoria publică brută a Uniunii Europene a crescut de la 77,8% din PIB la sfârșitul lui 2019 la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile „pe scară largă și pe durată lungă” ar putea amplifica inflația și a recomandat acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.