Consilierul guvernatorului BNR a declarat că inflația, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflație, iar prețurile cresc din ce în ce mai încet
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Vasilescu, a declarat că inflația, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflație, iar prețurile cresc din ce în ce mai încet, inclusiv în România.
"Lumea a ajuns într-un moment evident favorabil, pentru că, iată, putem să analizăm evoluția dobânzilor pe fondul reașezării inflației. Ceea ce înseamnă că inflația, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflație, septembrie fiind ultima lună în care pe întreaga planetă au fost făcute măsurători și acestea au fost comunicate public.
Dezinflația, de-a lungul tuturor ciclurilor inflaționiste, s-a dovedit a fi dintotdeauna o fază de tranziție mult așteptată, pentru că prețurile, deși continuă să crească, ele cresc mai încet. Asta se întâmplă acum și în Statele Unite ale Americii și în Uniunea Europeană, inclusiv în România.
Prețurile cresc din ce în ce mai încet", a menționat Adrian Vasilescu, într-un mesaj transmis, joi, organizatorilor unei conferințe pe teme economice.
"Tranziția energetică s-a transformat în criză energetică"
Potrivit oficialului BNR, tranziția energetică s-a transformat în criză energetică, iar prețurile produselor energetice "au luat foc".
"Au luat foc prețurile produselor și serviciilor energetice, în conjunctura în care strategii de pretutindeni s-au convins că petrolul și gazele naturale nu mai ajung pentru toată lumea, iar focul pornit de la prețul energiei s-a răspândit în întreg sistemul de prețuri. Rezerva Federală, în martie 2022, urmată abia în iulie de Banca Centrală Europeană, au declanșat bătălia pentru o nouă tranziție de la marea relaxare a politicii monetare la marea înăsprire.
Au început un proces complex și riscant de scumpire a creditelor prin urcarea dobânzilor directoare. De ce riscant? Pentru că focul aprins de la produsele și serviciile energetice nu se poate stinge cu decizii de politică monetară. Iar dacă ar fi intervenit în acele condiții ar fi însemnat să facă mai mult rău decât bine", a subliniat Adrian Vasilescu.
Acesta a explicat, totodată, modul în care Banca Națională a ales să intervină prin decizii de politică monetară.
"Pentru că banca noastră centrală avea îndelungată experiență de combatere a inflației din noiembrie 1990 și până în anii 2017-2019, în cinci mari cicluri inflaționiste. Iar în anii 2017-2019, când a înfruntat o inflație aprinsă de la prețul energiei, a învățat două lecții importante.
Prima: politica monetară nu poate învinge prețurile dezlănțuite ale energiei, dar poate combate inflația de bază pe care o calculează toate băncile lumii, scăzând bucata de inflație produsă de prețurile volatile, între care cele la energie. Or și în SUA, și în Zona Euro, Fed și BCE nu au avut parte de astfel de experiențe", a mai spus consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Vasilescu, potrivit Agerpres.
Sursa: Newsinn
