Ciucu vrea buget de peste 8 miliarde de lei pentru București, mai mare cu 1,5 miliarde față de 2025

Provocările finanțării Capitalei: Dependența de bugetul de stat

Primarul general Ciprian Ciucu a evidențiat limitările actuale ale sistemului de finanțare pentru București, subliniind o flexibilitate bugetară extrem de redusă. Conform declarațiilor sale, veniturile municipalității depind aproape exclusiv de bugetul de stat, în timp ce taxele locale colectate de la cetățeni sunt direcționate către primăriile de sector, nu către Primăria Municipiului București (PMB).

Edilul a punctat un deficit financiar major acumulat în ultimii doi ani, estimat la 3,5 miliarde de lei pentru PMB și o sumă identică pentru sectoare, totalizând un minus de 7 miliarde de lei la nivelul întregii administrații locale. Deși Bucureștiul are un Produs Intern Brut situat între cel al Republicii Moldova și cel al Bulgariei, iar PIB-ul per capita este comparabil cu cel al Vienei, Ciprian Ciucu consideră că PMB a rămas în urmă și trebuie să recupereze decalajul prin investiții masive.

Necesitatea unei reforme legislative în finanțele publice locale

În viziunea primarului general, rezolvarea blocajelor financiare necesită o reformă legislativă profundă. Ciucu a pledat pentru adoptarea unei noi legi a finanțelor publice locale care să elimine arbitrarul politic în alocarea fondurilor. „Trebuie să pledăm pentru o astfel de lege, care să garanteze că banii urmează responsabilitățile legale. Orice primar trebuie să știe cum o să arate bugetul peste un an, doi, oricând”, a explicat acesta, criticând deciziile luate adesea subiectiv la nivel central.

Schimbarea structurii bugetare

O noutate în bugetul anului 2026 este creșterea semnificativă a fondurilor destinate investițiilor, concomitent cu o încercare de reducere a ponderii cheltuielilor de funcționare. Din bugetul total, 2,1 miliarde de lei (36%) au fost alocate pentru secțiunea de dezvoltare, o creștere considerabilă față de anul 2025, când investițiile însumau doar 0,96 miliarde de lei.

Deși obiectivul administrației este echilibrarea celor două secțiuni (funcționare și dezvoltare), cheltuielile de funcționare rămân majoritare, ridicându-se la 4 miliarde de lei (64% din buget). Totuși, se observă o scădere procentuală importantă față de anul anterior, când funcționarea absorbea 84% din resurse. Această balanță este în continuare influențată masiv de subvențiile necesare pentru sistemul de transport public (STB) și pentru termoficare (Termoenergetica).

Bugetul include fonduri pentru proiecte strategice de infrastructură urbană și modernizare. Printre priorități se numără Prelungirea Ghencea, modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu, reabilitarea rețelelor de termoficare și modernizarea a 50 km de linii de tramvai. De asemenea, sunt prevăzute sume pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic și lucrări la infrastructura rutieră generală.

Defalcat pe mari categorii de cheltuieli, subvențiile pentru termoficare și transport însumează 2,5 miliarde de lei. Modernizarea sistemului de termoficare beneficiază de o alocare de 1 miliard de lei, o sumă similară fiind direcționată către reabilitarea șinelor de tramvai.

Calendarul aprobării bugetului în Consiliul General

În ciuda întârzierilor în elaborarea documentului, primarul general a anunțat un calendar accelerat pentru adoptarea oficială. Proiectul de buget urmează să fie supus votului în Consiliul General al Municipiului București marți, 5 mai. Ciprian Ciucu a menționat că va convoca o ședință de îndată pentru această dată, subliniind că, deși în mod normal bugetul ar fi trebuit finalizat încă din luna noiembrie, procedurile au fost îngreunate de contextul administrativ actual.