Să credem sau nu în bugetul propus?

Guvernul a pus pe masa Parlamentului un proiect de buget optimist. Ipoteza cea mai importantă pe care s-a construit acest proiect este „revenirea în V”, mutată acum de la tandemul trimestrul II (cădere)-trimestrul III (revenire) la binomul 2020 (cădere)-2021 (revenire). Pentru a induce subliminal ideea revenirii la viața de dinaninte de pandemie, guvernul Cîțu asociază unei contracții economice de 4,4 % din PIB pentru anul 2020 o revenire oarecum simetrică, de 4,3% în anul 2021. Câteva comentarii se impun , totuși:

A. Despre ipotezele de creștere economică:

a)4,3% creștere economică este o prezumție bazată doar pe o simetrie menită a justifica o „revenire în V”, plecând de la 4,4% contracție prevăzută pentru anul 2020ș

b)Deși se prezumă creșterea șomajului cu 5 000 de persoane (respectiv a ratei șomajului de la 3,5% la 3,6%), guvernul presupune și creșterea numărului de salariați cu 68 000!

c) Rata inflației este presupusă a fi de 2,4% medie anuală, o ipoteză total nerealistă, în condițiile creșterii prețurilor la electricitate cu 18% în ianuarie și cu așteptarea unei creșteri similare în iulie pentru gazele naturale:

B. Despre veniturile și cheltuielile prognozate:

a) În anul 2021 este prevăzută cea mai mare pondere a veniturilor bugetului general consolidat în PIB (32,67%), din perioada 2021-2024, ceea ce nu este justificată cu nimic. De fapt, de aici pleacă toată așa-zisa reducere de deficit: veniturile sunt presupuse a crește cu 1,68% ca poindere în PIB, iar cheltuielile a scădea cu 0,94% ca pondere în PIB.

b) um crede guvernul că vor crește veniturile statului cu 43 de miliarde de lei într-un an ( cu 13%!): vom deconta fonduri europene cu 14 miliarde de lei în plus (cam 3 miliarde de euro), vom colecta TVA cu 9 miliarde de lei în plus (un plus de 15% într-un an!), accize cu 3 miliarde de lei mai mult (cu 10% mai mult), impozit pe profit și pe proprietate cu câte 2 miliarde de lei mai mult, contribuții sociale cu 8 miliarde de lei în plus (deși veniturile salariale vor crește doar cu 2%!), alte venituri fiscale cu 3 miliarde de lei în plus (adică 15% mai mult) și din veniturile nefiscale vor rezulta 2 miliarde de lei în plus (probabil vânzarea licențelor pentru 5G).

Toate acestea sunt supra-estimate cu un total de cel puțin 20 de miliarde de lei:

 

C. Cum crede guvernul că vor crește cheltuielile doar cu 23 de miliarde de lei? Vor rămâne la fel cheltuielile salariale, vor crește cheltuielile sociale doar cu 4 miliarde de lei (deși doar bugetul de pensii crește cu 8 miliarde de lei și cresc și alocațiile cu jumătate de miliard de lei), vor scădea cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 2 miliarde de lei, vor crește investițiile cu 8 miliarde de lei (deși sumele din fonduri UE vor crește cu 14 miliarde de lei), vor scădea subvențiile cu peste 1 miliard de lei (ipoteză nejustificată deloc)

a) Pentru a prevedea un nivel de cheltuieli exagerat de mari pe partea de transferuri (+8,5 miliarde de lei, în principal către primarii și consiliile județene apropiate de guvern), guvernul a prevăzut și o creștere de venituri nerealistă.

b) De asemenea, este prevăzută o creștere semnificativă a cheltuielor pe dobânzi (+ 2 miliarde de lei).

Dacă am trage niște concluzii de etapă am zice că guvernul Cîțu își propune să aibă cea mai bunăp performanță de colectare la buget în anul 2021 (performanță care va scădea propgresiv spre 2024), dar numai din dorința de a putea să cheltuie atât cât îi cere rigorile politice ale unei coaliții flămânde (pe așa-zisele investiții din fonduri naționale, tip PNDL și pe transferuri la bugetele locale). Altfel, din perspectivă istorică, acest proiect de buget nu este, de fapt, decât un „glonț” pe care guvernul în trage în aer, căci „Comisia Europeană consideră că, în acest moment, nu se poate lua nicio decizie cu privire la alte măsuri în cadrul PDE a României. Comisia va reevalua situația bugetară a României pe baza datelor privind rezultatul execuției bugetare din 2020, pe baza bugetului 2021 și pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021. Dacă este cazul, Comisia va propune noi măsuri în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, ținând seama de aplicarea în continuare, în 2021, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere”. Cu alte cuvinte, în aprilie-mai, Comisia Europeană va reevalua gradul de realism al acestui buget și va propune o amendare în consecință.