Reforma fiscală, o prioritate de maximă urgență, cerută de UE și instituțiile financiare internaționale care girează România, a fost pusă, momentan, pe stop. Actualul ministru al Investițiilor spune că decizia privind măsurile fiscale va reveni următorului guvern.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a subliniat în cadrul unei conferințe de presă că reforma fiscală este un angajament asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență, dar măsurile concrete urmează să fie stabilite de viitorul guvern.
Într-o conferință de presă susținută după o ședință de guvern, Marcel Boloș a reiterat angajamentul României față de reforma fiscală, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune un impact bugetar de 1,7% din PIB, respectiv aproximativ 23 de miliarde de lei. Totuși, ministrul a precizat că măsurile concrete ce vor compune reforma vor fi decise de viitorul executiv, având în vedere termenele scurte și complexitatea procesului.
„Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliției de guvernare, o decizie probabil a viitorului guvern”, a afirmat Boloș, subliniind importanța formării cât mai rapide a unui guvern pentru a asigura o perspectivă clară asupra reformei.
Pe de altă parte, ministrul a atras atenția asupra riscului de blocaj în implementarea proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene, în special prin PNRR, dacă negocierile cu Comisia Europeană privind lista finală a proiectelor nu se încheie în timp util. România are la dispoziție 28,1 miliarde euro din PNRR și alte 44 de miliarde euro din politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, fonduri ce trebuie absorbite înainte de septembrie 2026.
În privința proiectelor care ar putea fi scoase din PNRR, Marcel Boloș a explicat că decizia va ține cont de criteriul esențial al finalizării investițiilor până la termenul limită, iar înlocuirea unor proiecte cu altele va fi făcută pentru a nu pierde fondurile europene.
În ceea ce privește gradul actual de absorbție a fondurilor europene, ministrul a menționat un procent de aproximativ 9,4%.
