Implicarea politicului din România în cazuri de deturnare a fondurilor europene a ajuns cap de afiș în documentele Oficiului European de Luptă Antifraudă – OLAF.
OLAF a inserat, în raportul său pe 2017, un lung pasaj despre România, în care nu dă nume de companii sau persoane, cele apărute duc către Tel Drum, societatea de care se leagă numele lui Liviu Dragnea, președintele PSD, în anchetele DNA, în care justiția nu s-a pronunțat definitive.
Fraudele care implică fonduri structurale ale UE au rămas în centrul activității de investigare a OLAF în 2017. În timp ce sfera de aplicare a fraudei în sine nu s-a schimbat, anchetatorii au observat noi modalități prin care fraudatorii încearcă să trișeze sistemul, eludând regulile UE, menționează raportul.
Una dintre principalele caracteristici comune ale cazurilor OLAF încheiate în 2017 a fost înțelegerea dintre câștigătorul unei oferte și fie un consultant, fie un beneficiar al finanțării. Conflictul de interese a fost, de asemenea, prezentat în mod proeminent în multe dintre cazurile OLAF, uneori implicând figuri politice și proiecte de achiziții publice mari.
Două investigații efectuate de OLAF în proiecte finanțate de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) pentru construcțiile rutiere din România ilustrează această tendință.
Investigațiile OLAF au arătat că reprezentanții unei autorități județene, beneficiarul, au colaborat cu reprezentanți ai companiei care au elaborat specificațiile tehnice pentru drum, pentru a stabili criterii restrictive în documentația de licitație care ar fi în beneficiul unui anumit operator economic.
Această companie a câștigat contractul, în timp ce ceilalți ofertanți au fost descalificați în faza de evaluare inițială. Cele două organizații aflate în înțelegere au falsificat un număr mare de documente, inclusiv proiectul tehnic și memorandumul pentru construcția drumurilor, precum și verificările structurii, se arată în documentul citat.
Aceste documente falsificate nu au fost utilizate numai de municipalitate în procedura de licitație referitoare la lucrări, dar au fost, de asemenea, prezentate mai târziu pentru a susține o cerere de rambursare din partea autorității de gestionare, ducând la alocarea necuvenită a fondurilor UE.
OLAF a calculat că prejudiciul financiar cauzat de aceste cazuri bugetului Uniunii Europene este de aproximativ 21 milioane euro, reprezentând valoarea totală a finanțării UE plătită de Autoritatea de Management.
În consecință, OLAF a recomandat recuperarea integrală de către Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene și a emis recomandări juridice către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru inițierea acțiunilor judiciare. DNA a răspuns la recomandările OLAF prin deschiderea unei anchete penale.
În noiembrie 2017, DNA a adus acuzații împotriva oficialilor de rang înalt din România pentru fraudarea fondurilor UE, pentru crearea unui grup criminal organizat și abuzarea unei poziții oficiale pentru câștigul personal. Pentru a asigura recuperarea fondurilor la bugetul UE, procurorii DNA au confiscat activele și au înghețat conturile bancare ale persoanelor în cauză.
Comisia Europeană a solicitat României să efectueze corecțiile necesare pentru ca bugetul UE să nu fie afectat. România a acceptat solicitarea Comisiei de a aplica aceste corecții.
România ocupă un nedorit loc 1 în clasamentul OLAF, alcătuit pe baza anchetelor privind utilizarea fondurilor UE gestionate sau cheltuite integral sau parțial la nivel național sau la nivel regional încheiat în 2017.
Astfel, România a avut în total 11 astfel de cazuri din care 8 soluționate cu o recomandare și este urmată în clasament de Ungaria și Polonia (ambele cu 10, respectiv 7 cazuri), Grecia (9, respectiv 5), Bulgaria (7, respectiv 4).
Comments are closed.