Agonie sau extaz pe piața petrolului?

După săptămâni bune în care prețul „aurului negru” s-a prăbușit, pe fondul scăderii cererii mondiale și a creșterii cantităților produse de saudiți și de ruși, intervenția tenace a lui Donald Trump părea că va opri acest declin major care lovește în economiile țărilor producătoare mai puternic decât criza coronavirus.

Ei bine, joi, saudiții și rușii au ajuns la un acord istoric de reducere, pentru lunile mai și iunie,  a producției globale zilnice cu 10 milioane de barili, ceea ce înseamnă cam 10% din consumul planetei. Acordul în sine putea să fie un bun început, nu o rezolvare definitivă. Asta deoarece cererea de țiței la scara planetei se va reduce oricum cu 20-30 de procente în trimestrul II, ca urmare a măsurilor de „lockdown” instituite în toate marile state consumatoare. Arabia Saudită și Rusia își vor reduce producția cumulată cu 8,5 milioane de barili/zi (6 milioane saudiții și 2,5 milioane rușii), restul de 1,5 milioane de barili/zi urmând a fi obținuți din reducerile de producție ale altor state.

Și când totul părea aranjat pentru o reuniune ministerială a G20 în care totul să se formalizeze, iată că apare bomba: ministrul energie din Mexic, Rocio Nahle Garcia, anunță că țara sa este dispusă să își reducă producția doar cu 100 000 barili/zi, mult mai puțin decât ceea ce se aștepta de la ea (400 000 barili/zi), punând astfel în pericol întregul acord.

Prețul țițeiului brent se menține la mai puțin de jumătate din prețul de la începutul anului:

Va putea oare telefonul lui Donald Trump să fie suficient de convingător pentru Ciudad de Mexico, astfel încât să determine acceptarea reducerilor așteptate din partea vecinului de la sud al Statelor Unite? Aceasta este întrebarea zilei

Articolul precedentCum va arăta lumea după criza coronavirus
Articolul următorCât ne costă angajații statului?