Avertismentul specialiștilor: "Dacă plafonăm artificial dobânzile, explodează cursul"

Legarea taxei pe activele băncilor de nivelul dobânzilor bancare nu mai există nicăieri în lume, iar atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile explodează cursul de schimb, a declarat, joi, la o întâlnire cu presa, Alexandra Smedoiu, partener Servicii fiscale, Deloitte România.

"După toate analizele și calculele noastre, constatăm că taxa (pe activele bancare, n.r.) are potențialul să ducă aproape întregul sistem pe pierdere. În condițiile în care o mare parte a sistemului financiar ar ajunge pe pierdere, cel puțin pentru băncile mici și foarte mici, un astfel de nivel de taxare nu va fi sustenabil și atunci e posibil ca unele dintre ele pur și simplu să închidă, iar asta îl va afecta tot pe consumator, pentru că va fi o piață mai puțin concurențială. Este ca și când pentru un anumit sector impozitul de profit s-ar face brusc de la 16% la 100% sau 99%. În condițiile unei economii de piață, capitaliste, nu putem să avem așteptarea ca un investitor să îți mențină prezența într-o piață în care nu poate face profit. Legarea taxei de nivelul dobânzilor bancare este o inovație, nu mai există nicăieri în lume și are niște consecințe destul de neplăcute. În primul rând pentru că induce în economie un comportament de fixare artificială a unui nivel al dobânzilor. Conform Ordonanței, nivelul ar fi de 2%, deci penalizarea din taxa pe active ar interveni atunci când nivelul dobânzilor este peste 2%. Dacă ne uităm, însă, în economie, să ne uităm doar la rata inflației care este mult peste 2%, la dobânda de politică monetară a Băncii Naționale, care este 2,5%. Deci, să ne închipuim că poate să existe o situație viabilă din punct de vedere economic în care dobânzile să fie 2% este ireal", a afirmat Smedoiu.

Potrivit consultantului fiscal, introducerea unei taxe pe activele bancare trebuie să aibă legătură cu un risc pe care sistemul l-a creat, dar acest risc nu există în România.

"Trecând peste titulatura ironică la adresa sistemului financiar-bancar, "Taxa pe lăcomie", ne punem problema de unde a apărut această taxă și ce își dorește să obțină. Am constatat, din analizele pe care le-am făcut, că singurele țări care mai au o astfel de taxă sunt Polonia și Ungaria. A mai avut Franța o astfel de taxă, dar a fost abrogată chiar de la 1 ianuarie 2019. Vorbim de rațiunea de introducere a taxei. Spre exemplu, dacă ne uităm la Ungaria, vedem necesitatea de a finanța implicarea statului în salvarea băncilor, ca urmare a crizei financiare din 2008 - 2009. Deci, un fond care să asigure resursele necesare care au fost investite pentru salvarea sistemului bancar. O taxă pe active bancare trebuie să aibă legătură cu un risc pe care sistemul l-a creat, ori în România nu am avut și nici nu avem active toxice, nu pare să fi reieșit de undeva un risc sistemic în acest sistem financiar sau cel puțin nu a fost prezentată public o astfel de abordare. Cumva, singura justificare pe care o găsim pentru această taxă este să adune mai multe venituri la buget de la un sector identificat. Putea fi și altul. La nivelul taxei, dacă facem o comparație cu Polonia, acesta este de trei ori mai mare, iar față de Ungaria este de șase ori mai mare", a explicat Alexandra Smedoiu.

Aceasta a adăugat că o plafonare artificială a dobânzilor va duce la o explozie a cursului de schimb, "pentru nu ai cum să ai dobânzi așa de mici la o monedă națională, care nu acoperă nici măcar inflația".

"Atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile, prin această taxă, explodează cursul de schimb, pentru nu ai cum să ai dobânzi așa de mici la o monedă națională, care nu acoperă nici măcar inflația. Este ceea ce s-a văzut imediat la cursul de schimb... Dacă vrem să taxăm sistemul financiar, putem să înțelegem, dar să vedem care este și nivelul rezonabil al taxei și, de asemenea, să nu influențeze aspecte de politică macroeconomică, prin această corelare în mod artificial cu un indicator care, până la urmă, ține de funcționarea economiei în ansamblu. Această taxă se aplică la toate activele băncii, fără să existe excepții, deci inclusiv la obligațiunile de stat pe care le cumpără băncile. Nu cred că tot costul creditului va merge către client, însă clar vorbim despre niște costuri crescute ale creditării, iar acest lucru, în cele din urmă, se va reflecta cumva în dobânzi", a menționat specialistul în fiscalitate.

Ordonanța de Urgență 114/29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic și telecom, precum și taxe pe activele din sistemul bancar.

În energie, companiile vor plăti o contribuție de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuție este de 3%. Totodată, prețul gazelor și al energiei electrice va fi plafonat la 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, iar ANRE va elabora în ianuarie o metodologie în acest sens.

Pe de altă parte, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%.

În ceea ce privește taxa auto, autoritățile au prevăzut că până la 30 iunie 2019 va fi returnată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante și timbrul de mediu.

Pentru sectorul bugetar, actul normativ prevede majorarea salariilor cu 25% din diferența dintre ce primesc acum și ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022.

În sectorul contrucțiilor, actul normativ prevede scăderea cu 3,75% a contribuției de asigurări sociale pentru angajații din sector până în 2028. Totodată, pe parcursul anului viitor, salariul minim brut în sector crește la 3.000 de lei.

Ordonanța aduce modificări și în ceea ce privește fondurile de pensii administrate privat. Astfel, un participant poate opta pentru trecerea la sistemul public de pensii după minim 5 ani de participare la un fond. Pe de altă parte, comisionul de administrare a fost redus la 1% de la 2,5%.

Ordonanța 114/2018 prevede înființarea unui Fond de Dezvoltare și Investiții care va finanța proiecte din domenii precum educație, apă și canalizare, rețele de energie electrică și de gaze, drumuri, construcții de baze sportive etc. Fondul va fi gestionat de Comisia Națională de Strategie și prognoză și va fi finanțat prin împrumuturi de la Trezorerie, acordate pe 20 de ani, în limita a 10 miliarde de euro.

De asemenea, se înființează un Fond pentru dezvoltarea stațiunilor balneare.

Ordonanța prevede și susținerea financiară a investițiilor private, în limita a 500.000 de euro, în construcția, înființarea sau amenajarea de grădinițe olimpice cu profil sportiv, în cadrul programului gROwth "Investim în copii, investim în viitor".