Cea mai mare bancă cu capital românesc, reacție extrm de dură față de taxa bancară

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după fuziunea cu Bancpost, a transmis, la solicitarea Ziarului Financiar, prima reacție, foarte critică, față de decizia guvernului a impozita suplimentar băncile.

BT afirmă că este vorba de o naționalizare a profiturilor care va opri orice plan de dezvoltare al băncii în perioada următoare, că a oferit finanțări noi de 7 miliarde de lei în ultimii trei ani IMM-urilor și microîntreprinderilor și că taxa, dacă se va aplica trimestrial, va avea consecințe grave asupra sistemului bancar, a economiei, asupra populației și antreprenorilor.

Banca Transilvania a pierdut la Bursa din București o treime din valoare după introducerea acestei taxe, de la o capitalizare de 11,3 miliarde de lei pe 18 decembrie 2018 coborând la 8,3 miliarde de lei pe 16 ianuarie 2018.

Întrebare ZF: Va continua Banca Transilvania extinderea prin achiziții? Sunt interesante pentru BT eventuale bănci mai mici care nu vor rezista în piață dacă taxarea se aplică în această formulă?

„Vedem că suntem penalizați suplimentar cu o taxă pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naționalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marjă redusă, impusă de Stat. Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elvețieni destinate clienților Volksbank România și Bancpost și după ce am susținut programele Statului Român – Prima Casă, Start-Up Nation și cele ale FNGCIMM.  Contrar opiniilor recente privind reticența băncilor în creditarea businessurilor românești, ele au continuat să susțină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani Banca Transilvania a acordat 7 miliarde lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri si microînterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri și alături de populație, vom suporta costurile taxei.

În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuțiile legate de această taxă, precum și turbulențele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenția să continuăm planul de achiziții în România, așa cum ne propusesem. Consolidarea sistemului bancar din țara noastră – la care Banca Transilvania a contribuit prin achiziția Volksbank România și Bancpost – este în beneficiul direct al clienților, conducând la reduceri de costuri, dar este improbabil ca acest lucru să continue în lumina atitudinii actuale față de bănci.

În continuare, sunt puține informații în legatură cu taxa pe active, atât referitor la baza impozabilă, cât și legat de modalitatea de aplicare, iar Banca Transilvania, cel mai mare susținător al economiei românești, nu a fost implicată ca partener în discuțiile de până acum. Cele mai recente informații avansate de media despre nivelul taxei nu sunt realiste și ar duce la dezechilibre imediate și grave atât în sectorul bancar, cât și la nivelul întregii economii, cu efecte directe asupra populației și antreprenorilor locali”.

Întrebare ZF: Care va fi impactul taxei asupra costului creditelor, asupra costului produselor bancare in general?

„Dobânzile din piața bancară sunt rezultatul costurilor băncilor și a concurenței pentru clienți. Taxarea suplimentară (mai ales la un nivel agresiv) va crește costurile băncilor. Este destul de probabil că băncile vor fi nevoite să reducă costurile, să își reajusteze prețurile și să limiteze investițiile. Banca Transilvania a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă și responsabilă, în care a capitalizat profitul și a majorat capitalul cu bani de la acționari – acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienți – atât IMM-uri, cât și populație. Lipsa profitului va limita capacitatea noastră de dezvoltare și acest lucru însemnă că tot mai puține categorii de clienți vor avea acces la finanțare, lucru care se va vedea tocmai în limitarea creditării companiilor mici și a populației.

O economie puternică are nevoie de bănci puternice, iar măsurile despre care discutăm nu sunt deloc în direcția bună – România este o țară în dezvoltare și trebuie să continue creșterea pentru a recupera decalajele față de țările vestice”.