BNR trage semnalul de alarmă: Pericol de aterizare dură

Discuțiile din timpul ședinței de săptămâna trecută de politică monetară dintre cei nouă membrii ai Consiliului de Administrație ai BNR publicate pe site-ul băncii centrale relevă vulnerabilitățile majore ale economiei naționale.

În primul rând, membrii CA au remarcat reducerea drastică a ritmului de creștere economică, comparativ cu anul trecut. Cu toate că trimestrul al doilea a marcat o dinamică mai bună anuală, cu un rezultat de 4,1%, puțin peste 4% în primul trimestru, aceasta este conjuncturală, datorată unui excedent de cerere agregată în perioada aprilie-iunie, care nu putea fi anticipată.

Însă cel mai important aspect îl reprezintă frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum din primele trei luni ale anului, care asociată cu reducerea ritmului de creștere economică, este de natură să influențeze mecanismul de stabilire a prețurilor cu amănuntul, cel puțin pe anumite segmente de consum.

Costurile forței de muncă au continuat să crească accelerat și în trimestrul al doilea, într-un ritm de două cifre ceea ce face ca așteptările inflaționiste să se păstreze pe termen scurt. De altfel, INS a confirmat miercuri, rata anuală a inflației rămânând la peste 5% în septembrie, contrazicând așteptările analiștilor, care prevedeau o scădere de până la 4,8%. Un alt aspect îngrijorător este dat de ritmul anual de creștere a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă care s-a reintensificat în iunie-iulie pe segmentul bunurilor de uz curent.

Potrivit minutei BNR, s-a observat totodată că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată continuă să indice consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul III, dar și determinant important al încetinirii acesteia. În același timp, formarea brută de capital fix este posibil să-și sporească în acest interval contribuția negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, și exportul net, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ în luna iulie, iar soldul pozitiv al balanței serviciilor și-a accentuat scăderea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe acest fond, în prima lună a trimestrului III, deficitul de cont curent și-a accelerat din nou creșterea în termeni anuali. Finanțarea lui pare să fie totuși corespunzătoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atrăgând însă atenția asupra reducerii în 2017 a ponderii finanțării autonome.

S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale. Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune.

Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.