Ce loc ocupă Bucureștiul în topul orașelor "smart"

Conform unui studiu Oracle, până în 2020, vor exista peste 30 de miliarde de dispozitive conectate care vor genera date pentru ca orașele să devină cu adevărat „inteligente”, potrivit unui studiu transmis de Oracle. Bucureștiul se află pe locul 61 din cele 100 de orașe și a fost plasat în categoria „Avansați”. Orașele din această categorie înregistrează progrese în ceea ce privește interconectarea ecosistemului urban și au beneficii din proiecte inteligente.

Studiul privind Construirea unui oraș hiperconectat, lansat la Smart Cities Expo World din Barcelona, a evidențiat beneficiile IoT (Internet of Things) pentru orașele lumii.

”Sondajul realizat pe 100 de orașe din Statele Unite, APAC, EMEA și America Latină, a demonstrat că până în 2020 vor exista peste 30 de miliarde de dispozitive conectate care vor genera date pentru ca orașele să devină cu adevărat „inteligente”. Astfel, acestea trebuie să aibă o infrastructură cloud care în loc să extragă, să integreze și să analizeze aceste date pentru a obține informațiile necesare cu scopul de a îmbunătăți orice, de la serviciile cetățenilor până la proiecte de construcție”, se arată în comunicat.

Bucureștiul se află pe locul 61 din cele 100 de orașe și a fost plasat în categoria „Avansați”. Orașele din această categorie înregistrează progrese în ceea ce privește interconectarea ecosistemului urban și au beneficii din proiecte inteligente.

”Conform cercetării, capitala țării noastre înregistrează cele mai bune progrese pentru operațiuni inteligente în domeniile mobilității și transportului ( informații despre transport în timp real și gestionarea traficului, stații de încărcare electrică, sisteme inteligente pentru depozitarea coletelor etc.), în energie și apă (contoare inteligente de electricitate și apă, iluminat inteligent, întreținere predictivă) și în zona de guvernare și finanțe (plăți digitale și depunere de taxe, portal de date ciy și aplicații mobile)”, se arată în comunicat.

Însă, cele mai înalte provocări identificate pentru București sunt capacitatea de a atrage și de a menține întreprinderile, constrângerile bugetare și financiare, schimbarea demografiei și a diversității, lipsa unei locuințe și accesibilitatea locuințelor, riscuri ridicate de securitate (fizice/digitale).

”Conform studiului, randamentul mediu al investițiilor în inițiative hiperconectate variază între trei și patru procente. Pe măsură ce orașele devin și mai interconectate, RI-ul acestora crește: orașele abia încep să realizeze un randament de 1,8% pentru cei care pun în aplicare și de 2,6 % pentru avansați, în timp ce liderii hiperconectați înregistrează o creștere de 5,0%. Acest lucru se poate traduce în randamente enorme, de la 19,6 milioane dolari pentru cei care pun în aplicare la 40,0 milioane dolari pentru avansați și 83 milioane dolari pentru liderii hiperconectați”, se arată în comunicat.

Totodată, tehnologii precum Inteligența Artificială (AI), blockchain și biometria sunt din ce în ce mai răspândite.

”Orașele folosesc aceste tehnologii în zonele urbane importante, cum ar fi infrastructura IT și telecomunicațiile, mobilitatea și transportul, sistemele de plăți și financiare și securitatea fizică și digitală. Liderii orașelor au nevoie de platforme și aplicații tehnologice corespunzătoare, pentru a implementa și a folosi aceste instrumente și capacități”, se arată în comunicat.

În plus, securitatea cibernetică necesită o planificare atentă și este costisitoare atunci când nu este pusă în aplicare în mod corespunzător. Studiul a dezvăluit că jumătate din cei 100 de lideri ai orașului chestionați nu se simt pregătiți corespunzător pentru atacurile cibernetice.