Isărescu: ”Suntem încăpățânați și nu facem prognoze pe curs”

Guvernatorul Băncii Naționale a reafirmat faptul că Banca Națională nu va face prognoze privind evoluția cursului valutar, subliniind că acesta are multe funcții și dacă se vroia un  curs fix se făcea acest lucru.

”Făceam și noi un currency board precum bulgarii și schimbam toată politica”, a spus Isărescu, în declarații cu ocazia ședinței Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară.

”Suntem încăpățânați și nu facem prognoze de curs, dar pot să fac o glumă. Depinde cum o s-o transmiteți mâine. Măi, dacă noi am ajuns să ne îngrijorăm că se mișcă cursul de la 4,66 la 4,7, adică cu patru bani, adică cu 1%, păi cred că am progresat foarte mult. Fără glumă asta. Am progresat dacă ne îngrijorează așa ceva... Cursul are multe funcții, multe funcții și dacă voiam să facem un curs fix îl făceam. Făceam și noi un currency board precum bulgarii și schimbam toată politica. E mult mai simplă", a spus Isărescu.

Isărescu a explicat că România are un curs mai stabil ca al țărilor vecine, care a ajutat în ceea ce privește inflația.

"Este clar că o jumătate de an cel puțin opinia publică a fost bombardată cu prognoze, aprecieri, evaluări, unele de la specialiști. Că se va întâmpla ceva cu cursul, că se duce dincolo de un prag, dincolo de alt prag, că va sări, că se va deprecia, că se va întâmpla așa și pe dincolo. Ca să rămân ușor confuz pentru că noi ne menținem ideea că nu facem prognoze de curs. Acesta a fost însă realitatea. Și cel puțin pe termen scurt fără să ne ancorăm la curs nu am ieșit din inflation targeting, ca să fim corecți, așa că ne uităm la toți țintitori de inflație am rămas cei mai ușor conservatori”, a spus guvernatorul.

Isărescu a fost întrebat spre opinia viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea, potrivit căreia credibilitatea cursului de schimb valutar a fost pusă la îndoială în acest an motiv pentru care BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de referință.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința de miercuri mențierea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, a fost decisă menținerea ratei dobânzii penntru facilitatea de depozit la 1,50% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Referitor la piața creditării, Mugur Isărescu a spus că vor fi anunțate noi măsuri, în scurt timp.

”Suntem în faza finală. Vor fi anunțate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat și cu industria. Am discutat și cu alți factori de decizie în România și aș redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-și evalueze bine posibilitățile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultățile de rambursare ale populației și ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară și pe noi ne preocupă acest lucru. Este și spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creștere a creditelor neperformante", a spus Mugur Isărescu.

La finalul ședinței pe probleme de politică monetara a CA al BNR, a fost publicată sinteza deciziilor adoptate.

”Rata anuală a inflației IPC a evoluat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu așteptările. Aceasta a coborât în luna iulie la 4,56 la sută, de la 5,4 la sută în luna precedentă, și a ajuns apoi la 5,06 la sută în august. Evoluția față de iunie s-a datorat acțiunii factorilor pe partea ofertei și unor efecte de bază, principalele influențe fiind atribuibile încetinirii ritmului de creștere a prețurilor administrate și a prețului combustibililor. În sens opus a acționat accelerarea creșterii în termeni anuali a prețurilor legumelor și fructelor.

Rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,8 la sută în luna august, după ce în luna iulie a stagnat la nivelul de 2,9 la sută. Descreșterea a continuat să fie indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, în principal sub influența dinamicii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și a evoluției cursului de schimb al leului în raport cu euro.

Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,9 la sută în luna iulie și 4,2 la sută în luna august, de la 3,6 la sută în luna iunie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 3,2 la sută în iulie și 3,5 la sută în august, de la 2,9 la sută în luna iunie.

Datele provizorii arată o ușoară reaccelerare în termeni anuali a creșterii economice în trimestrul II 2018, la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul anterior. Consumul gospodăriilor populației a continuat să fie principalul determinant al creșterii PIB, secondat la mică distanță de variația stocurilor, iar aportul formării brute de capital fix a redevenit negativ. Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu trimestrul precedent, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea a exporturilor.

Cele mai recente date statistice arată o accelerare a creșterii anuale a producției industriale în iulie comparativ cu lunile anterioare, localizată în principal la nivelul industriei prelucrătoare, iar activitatea din comerț și servicii și a menținut dinamica robustă. Lucrările din construcții au continuat să scadă în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcțiilor rezidențiale.

Ritmul anual de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat ușor în trimestrul II, rămânând totuși la un nivel ridicat. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se mărească în trimestrul II, dar a scăzut în luna iulie, pe fondul redresării dinamicii anuale a productivității muncii.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul ultimelor două luni. Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.

Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească susținut în lunile iulie și august, cu 6,6 la sută, iar ponderea în total a componentei în lei a ajuns la 65,3 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012). La rândul ei, ponderea creditului acordat populației a atins în luna august un nou maxim istoric, de 53,2 la sută din total.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației spre limita superioară a intervalului țintei de inflație la finalul anului curent, în linie cu prognoza pe termen mediu din august 2018.

Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor unor produse alimentare, a prețurilor administrate (gaze și energie electrică) și a prețului combustibililor , precum și condițiile de pe piața muncii și conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economice globale în contextul tendințelor protecționiste, perspectivele economiei și a inflației în zona euro și în UE și, implicit, conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile prezervării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2018, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 noiembrie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației”, arată doumentul postat pe pagina de internet a BNR.