Avertisment de la finanțiști: Multe state din zona euro nu ar face față unei crize economice

Jeroen Dijsselbloem, fostul președinte al Eurogrupului, a declarat, joi după-amiaza, la București, că, în ciuda recentei crize financiare, puține țări din zona euro și-au făcut buffere fiscale, astfel că, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe nu ar face față șocului. România are buffer.

„În prezent, creșterea economică a revenit în zona euro, de câțiva ani, 2017 a fost un an bun, deficitele sunt, în medie, sub 0,5% (din PIB), peste tot este sub 3% - deși nu știu dacă să spun acest lucru după ultimele evoluții din politica lui Emmanuel Macron -, rata șomajului a scăzut peste tot, exporturile au redevenit puternice, chiar dacă în 2018 a fost mai puțin puternic decât în anii precedenți și rata șomajului este încă ridicată în unele țări. De asemenea, sunt foarte puține țări care și-au făcut buffere fiscale, cu alte cuvinte, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe guverne, sau țări, nu ar putea face față acelui șoc”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem, joi, după-amiaza, la București, cu ocazia lansării cărții sale „Eurociza”. Fost ministru de Finanțe al Olandei, între noiembrie 2012 și octombrie 2017, Dijsselbloem este cunoscut mai mult pentru că a deținut funcția de președinte al Eurogrupului, între ianuarie 2013 și ianuarie 2018.

Dacă multe dintre cele 19 țări din zona euro nu au un buffer fiscal, România are, la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), un buffer fiscal de aproximativ 5 miliarde de euro, care ar fi suficient pentru a-i acoperi cheltuielile timp de cinci luni, conform celor mai recente declarații ale ministrului de resort, Eugen Teodorovici. În schimb, miercuri, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a declarat că se ia în calcul desființarea acestui buffer, iar suma să fie realocată către fondul destinat administrațiilor locale.

„Sunt doar un economist simplu și cu o cultură agrară, dar înțeleg că, în timpul unei crize, un guvern ar face bine să aibă un spațiu fiscal, prin care să își permită să stimuleze economia. Dacă altfel nu se poate, pentru că sunt supraîndatorate sau nu funcționează, guvernul ar trebui să poată stimula economia, dar trebuie să fie în poziția să o poată stimula. În timpul crizei, multe țări din Europa nu au fost în această poziție - unele țări aveau deja datorii suverane extrem de ridicate, la începutul crizei. Dacă nu au un buffer fiscal, atunci de unde vor veni banii de care ai nevoie pentru a-i pompa în economie? Pe lângă acest lucru, salvarea băncilor a luat o mare parte din banii din rezervă pe care îi aveam”, a subliniat Dijsselbloem. Fostul președinte ale Eurogrupului a studii universitare de economie agricolă, la Wageningen University, iar timp de patru ani, la începutul carierei, a lucrat în Ministerul Agriculturii din Olanda.