Șeful Băncii Centrale Europeane, avertisment pentru economia din zona euro

Banca Centrală Europeană și-a redus, ușor, estimările privind creșterea economică în zona euro în acest an și anul viitor, iar perspectivă pe termen scurt privind evoluția economiei europene nu este prea optimistă, a transmis joi președintele Mario Draghi, citat de AFP.

Potrivit noilor estimări BCE, produsul intern brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creștere de 1,9% la finalul anului, față de 2% cât era estimarea din septembrie. Aceeași reducere de 0,1% a estimării de creștere economică a fost aplicată și pentru 2019, de la 1,8% la 1,7%.

Și rata inflației ca fi, la finalul anului, snesibil mai mare față de estimarea din septembrie, de la 1,7% la 1,8%. În schimb, pentru anul viitor BCE anticipează o scăderea a ratei inflației până la 1,6%, pentru ca până în 2020 să ajungă la 1,8%, iar în 2021 aproape de 2%.

Discursul președintelui Băncii Centrale Europene a fost însă ușor mai pesimist față de cele precedente. În loc să vorbească despre "riscurile în general echilibrate", formulă pe care a folosit-o de mai multe ori în ultimele luni, Mario Draghi a afirmat că  "balanța riscurilor este orientată în jos din cauza persistenței incertitudinilor care au legătură cu factorii geopolitici, amenințarea protecționismului, vulnerabilităților de pe piețele emergente și a volatilității de pe piețele financiare".

Raportul BCE vine în condițiile în care, cu câteva zile după ce Franța a anunțat o reducere a creșterii economice și posibilitatea de a nu se încadra în ținta de deficit, ca urmare a pierderilor provocate de revolta "vestelor galbene".

Italia are și ea o poziție delicată, iar în presa germană a apărut informația, pe surse, că Executivul comunitar ar putea să lanseze procedura disciplinară împotriva Italiei, din cauza nivelului datoriei și al deficitului, înainte de Crăciun, probabil pe 19 decembrie.

Printre economiști și finanțiști din alte state euro există temerea că acordrea de noi împrumuturi Italiei ar putea duce la o situație similară celei din cauza căreia a izbucnit criza economică din Grecia, în 2010.